Germania intenționează să extindă lista țărilor sigure în ciuda deciziei Curții de Justiție a UE

Guvernul federal german pregătește o schimbare majoră în politica de azil, încercând să extindă lista țărilor de origine sigure, reducând în același timp rolul Bundesratului în procesul de aprobare. În sistemul actual, adăugarea unei țări pe lista sigură necesită un proces legislativ și un acord între ambele camere parlamentare, care a stagnat adesea din cauza opoziției anumitor partide politice, în special a Verzilor și a Stângii.

Noua propunere a coaliției CDU/CSU-SPD ar permite desemnarea țărilor de origine sigure printr-un decret guvernamental, mai degrabă decât printr-un vot parlamentar complet. Această modificare procedurală ar elimina puterea de veto a Bundesrat-ului, permițând guvernului să acționeze unilateral. Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, a susținut că acest lucru ar accelera deciziile și ar consolida capacitatea guvernului de a trimite un semnal clar persoanelor din țările cu rate foarte scăzute de aprobare a azilului că este puțin probabil ca cererile lor să fie aprobate.

Criterii pentru clasificarea țărilor sigure în temeiul legislației UE

Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a clarificat recent cadrul juridic pentru determinarea țărilor de origine sigure. Curtea a decis că statele membre ale UE pot adopta astfel de clasificări pentru a accelera procedurile de azil, cu condiția să dezvăluie în mod clar sursele utilizate în evaluările lor. Un aspect esențial este că CJUE a subliniat că o țară poate fi considerată sigură doar dacă întreaga populație, inclusiv minoritățile vulnerabile, este protejată de persecuție.

Hotărârea a reafirmat, de asemenea, că migranții trebuie să poată contesta în instanță desemnările drept țări sigure, asigurând supravegherea judiciară. În practică, aceasta înseamnă că țările în care anumite grupuri - cum ar fi persoanele LGBTQ+ - se confruntă cu discriminare legală sau riscă să fie vătămate nu pot fi desemnate drept sigure fără a încălca legislația UE. Acest punct este deosebit de relevant pentru propunerile de includere a Algeriei și Tunisiei pe lista Germaniei, deoarece relațiile între persoane de același sex rămân incriminate în ambele țări.

Lista actuală și propusă a țărilor sigure

În prezent, Germania recunoaște zece țări din afara UE ca țări de origine sigure: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Ghana, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Moldova, Senegal și Serbia. Guvernul își propune să extindă această listă, luând în considerare candidați precum Algeria, Maroc, Tunisia și India. Conform politicii existente, o țară este de obicei luată în considerare pentru lista sigură dacă mai puțin de cinci procente dintre solicitanții săi de azil au primit protecție în Germania pe o perioadă de cel puțin cinci ani.

Încercările anterioare de a adăuga țări nord-africane au eșuat în Bundesrat din cauza preocupărilor legate de drepturile omului, în special în ceea ce privește tratamentul aplicat disidenților politici și minorităților. Noua propunere legislativă urmărește să ocolească aceste blocaje politice prin transferarea autorității decizionale în întregime către guvernul federal.

Provocări politice și juridice viitoare

Partidele de opoziție au criticat planul, avertizând că ocolirea Bundesratului subminează controlul democratic. Verzii susțin că procesul trebuie să rămână supus verificărilor parlamentare, în timp ce Partidul Stângii a cerut o revizuire completă a listei existente. Deputata Partidului Stângii, Clara Bünger, a cerut în mod specific eliminarea Georgiei și a Moldovei, invocând instabilitatea și preocupările legate de drepturile omului în regiunile lor separatiste, inclusiv Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria.

Experții juridici notează că decizia CEJ ar putea obliga Germania să reevalueze unele dintre desemnările propuse. Specialistul în dreptul azilului, Daniel Thym, de la Universitatea din Konstanz, a declarat că noul proces ar putea fi permis din punct de vedere legal, dar nu ar aborda dificultatea practică a deportărilor, deoarece multe țări sunt reticente în a accepta solicitanți de azil respinși. Thym a subliniat necesitatea unor măsuri suplimentare, cum ar fi acorduri de returnare negociate, pentru a face politica eficientă.

Strategia de coordonare și deportare la nivelul UE

Dezbaterea din Germania reflectă discuțiile mai ample din cadrul Uniunii Europene privind armonizarea politicilor de azil și deportare. Miniștrii de interne au analizat posibilitatea creării unor centre comune de repatriere la nivelul UE pentru solicitanții de azil respinși, argumentând că eforturile colective ar putea consolida puterea de negociere cu țările din afara UE.

Dobrindt susține conceptul, sugerând că o acțiune comună a UE ar putea obține rezultate pe care statele individuale nu le pot obține. El insistă că schimbările de politică sunt menite să descurajeze cererile de azil nefondate și să se asigure că cei cărora li s-a ordonat să plece o fac fără întârziere. „Cei care nu pot rămâne nu ar trebui să vină în primul rând”, a declarat el în timpul unei dezbateri parlamentare.