Cel puțin 193 de ofițeri de poliție din statele federale ale Germaniei se confruntă în prezent cu măsuri disciplinare sau anchete sub suspiciunea de a avea convingeri extremiste de dreapta sau de a adera la ideologii conspiraționiste. Acesta este rezultatul unei anchete comune realizate de RTL și Pupa, care a contactat ministerele de interne ale tuturor celor 16 state germane. Numărul real ar putea fi semnificativ mai mare din cauza raportării incomplete a mai multor state.
Conform constatărilor, Renania de Nord-Westfalia și Berlinul au raportat fiecare aproximativ 80 de cazuri disciplinare aflate în prezent în curs de examinare, dar ambele state au declarat că nu mai atribuie categorii politice acestor cazuri, ceea ce face dificilă determinarea celor care implică conținut extremist. Mecklenburg-Pomerania de Vest a indicat că cifrele actualizate nu vor fi disponibile decât în ultimul trimestru al anului. De asemenea, Thüringen nu dispunea de date actualizate, clasificate.
Numărul total de cazuri din 2020 depășește 570
Din 2020, un total de peste 571 de cazuri disciplinare sau anchete oficiale au fost inițiate împotriva ofițerilor de poliție pentru suspiciuni de extremism sau conspirație. Cu toate acestea, din cauza documentelor inconsistente și a lipsei de clasificare politică în unele regiuni, observatorii consideră că amploarea reală este mai mare. Absența unor sisteme de clasificare standardizate în mai multe state complică și mai mult monitorizarea la nivel național.
Miniștrii de interne din mai multe state federale au reacționat la dezvăluiri. Ministrul de interne al Bavariei, Joachim Herrmann (CSU), a subliniat că astfel de cazuri sunt inacceptabile: „Fiecare caz este prea mult. Ofițerii trebuie să susțină și să întruchipeze ordinea constituțională democratică în viața lor profesională și privată”, a declarat el. Pupa și RTL.
Herbert Reul (CDU), ministrul de interne al landului Renania de Nord-Westfalia, a adoptat o poziție la fel de fermă. „Opiniile extremiste nu își au locul aici. Oricine nu înțelege acest lucru va fi înlăturat”, a declarat el.
Transparența datelor și clasificarea politică rămân inconsistente
Ancheta a relevat că mai multe state fie nu înregistrează în mod constant înclinațiile politice ale ofițerilor suspectați, fie au încetat complet să o facă. Renania de Nord-Westfalia, de exemplu, a distins anterior cazurile în funcție de orientarea politică, dar nu mai menține această practică. Această schimbare, deși vizează neutralitatea, creează și dificultăți în înțelegerea amplorii influențelor de extremă dreaptă în cadrul rândurilor.
Berlinul urmează un model similar, enumerând zeci de cazuri active, dar fără a specifica contextul ideologic. Între timp, Mecklenburg-Pomerania de Vest nu a publicat încă date noi pentru anul respectiv, invocând faptul că cifrele vor fi compilate abia în ultimul trimestru.
Lipsa unei atribuiri politice clare face dificilă evaluarea de către organismele de supraveghere și factorii de decizie politică a faptului dacă extremismul în rândul ofițerilor de poliție este în creștere, se stabilizează sau scade. De asemenea, împiedică dezvoltarea unor strategii specifice pentru prevenirea radicalizării în cadrul agențiilor de aplicare a legii.
Dezbatere publică mai amplă despre extremismul în uniformă
Problema extremismului politic din cadrul forțelor de securitate germane a devenit un motiv de îngrijorare tot mai mare în ultimii ani. Cazurile de ofițeri care distribuie conținut extremist în grupuri private de chat, inclusiv materiale rasiste și bazate pe conspirație, au stârnit indignare națională și apeluri la o supraveghere mai strictă. Deși multe dintre aceste incidente rămân izolate, recurența lor a alimentat temerile că ideologiile de extremă dreapta ar putea avea rădăcini mai profunde în cadrul instituțiilor statului decât se credea anterior.
În trecut, mai multe incidente de mare amploare au dus la suspendări și evaluări interne. Cu toate acestea, criticii susțin că consecințele sunt adesea lente sau inconsistente. Grupurile societății civile și experții juridici au solicitat instruire politică obligatorie și evaluări psihologice în timpul recrutării, împreună cu evaluări de rutină pe tot parcursul carierei unui ofițer.
Solicită o responsabilitate și o reformă mai stricte
Experții și politicienii din toate partidele sunt de acord că ofițerii trebuie să respecte pe deplin valorile constituționale ale Germaniei. Cu toate acestea, există mai puțin consens cu privire la modul de identificare și răspuns sistematic la tendințele extremiste în rândul personalului activ.
Ministrul Herrmann a subliniat că loialitatea față de principiile democratice nu este opțională. „Ofițerii reprezintă statul și trebuie să servească drept modele de responsabilitate civică și comportament legal”, a spus el. Omologul său din Renania de Nord-Westfalia a împărtășit acest sentiment, solicitând demiterea rapidă în cazurile confirmate de abatere ideologică.
Mai multe ministere au exprimat, de asemenea, necesitatea unei mai bune urmăriri a datelor, inclusiv a unor rapoarte anuale detaliate și a unui sistem uniform de clasificare în toate statele. Ministerul de Interne nu a confirmat încă dacă va emite linii directoare naționale pentru îmbunătățirea transparenței și a supravegherii.
Implicații pentru încrederea publică
Dezvăluirile vin într-un moment de sensibilitate sporită în ceea ce privește autoritatea statului și încrederea în instituțiile publice. Climatul politic actual, marcat de ascensiunea AfD și de dezbaterile ample privind migrația, securitatea și coeziunea socială, pune o presiune suplimentară asupra forțelor de poliție pentru a rămâne neutre, profesionale și ferm ancorate în valorile democratice.
Observatorii avertizează că, dacă extremismul ideologic intern nu este controlat, acesta ar putea slăbi încrederea publicului în aplicarea legii și în statul de drept. Constatările subliniază nevoia urgentă de standarde clare, răspunsuri disciplinare rapide și eforturi proactive de prevenire pentru a păstra integritatea în cadrul forțelor de poliție din Germania.