Un bărbat în vârstă de 28 de ani, care a atacat mortal un copil mic și un tată într-un parc din Aschaffenburg, a fost internat pe termen nelimitat într-un centru psihiatric de către o instanță germană. Verdictul, pronunțat de Tribunalul Regional Aschaffenburg, pune capăt unuia dintre cele mai tulburătoare cazuri penale din Bavaria din ultimii ani și confirmă că făptuitorul nu era responsabil penal la momentul atacului din cauza unei boli mintale grave.
Instanța îl declară pe atacator nebun din punct de vedere legal
Instanța a constatat că cetățeanul afgan, care a comis atacul cu înjunghiere din 22 ianuarie în Parcul Schöntal din Aschaffenburg, suferea de schizofrenie paranoidă și acționa sub influența halucinațiilor auditive. Un raport psihiatric a concluzionat că a auzit voci care îi ordonau să facă rău copiilor. Din cauza acestei afecțiuni, judecătorii l-au declarat legal nebun și au dispus internarea sa permanentă într-o instituție psihiatrică securizată.
Președintele instanței, Karsten Krebs, a declarat că acțiunile bărbatului au demonstrat o „brutalitate de neimaginat” și o intenție de a ucide fără un motiv clar. „Acest act a lovit orașul Aschaffenburg în miezul său”, a declarat procurorul Jürgen Bundschuh, descriind evenimentul drept un „atac asupra unor victime aleatorii” care a provocat o suferință imensă.
Acuzarea, apărarea și reclamanții privați au susținut cu toții plasarea pe termen nelimitat sub îngrijire psihiatrică, în locul închisorii. Decizia este definitivă și va fi revizuită anual pentru a evalua dacă bărbatul reprezintă în continuare un pericol pentru public.
O zi de violență care a zguduit un oraș
Atacul a avut loc când bărbatul a atacat brusc un grup de copii de la creșă și îngrijitorii acestora într-un parc al orașului. Înarmat cu un cuțit de bucătărie de 30 de centimetri, a înjunghiat mortal un băiat de doi ani și un bărbat de 41 de ani care încercau să-i protejeze pe copii. Un alt copil mic, o profesoară de 59 de ani și un trecător de 73 de ani au fost, de asemenea, grav răniți.
Incidentul a stârnit indignare și durere la nivel național. Mii de locuitori din Aschaffenburg s-au adunat ulterior pentru a onora victimele, în timp ce cazul a declanșat o dezbatere politică aprinsă despre siguranța publică și îngrijirea sănătății mintale pentru solicitanții de azil. Suspectul sosise în Germania în noiembrie 2022 și avea obligația de a părăsi țara până la sfârșitul anului 2024, dar deportarea sa nu a avut loc niciodată.
Autoritățile sunt sub supraveghere din cauza avertismentelor ratate
Anchetele au arătat că atacatorul era cunoscut poliției pentru comportamentul său violent înainte de crime. Anterior, el fusese acuzat de agresiune și daune materiale și fusese tratat de mai multe ori în unități psihiatrice. În ciuda acestui istoric, a fost externat în mod repetat după ce a fost considerat că nu mai reprezenta un pericol pentru ceilalți.
Conform documentelor instanței, bărbatului i s-au prescris medicamente pentru afecțiunea sa, dar le-a luat în mod inconsistent. Procurorii au întrebat de ce autoritățile nu l-au ținut sub supraveghere psihiatrică pe termen lung, având în vedere instabilitatea sa. Cazul a ridicat îngrijorări mai ample cu privire la coordonarea dintre instituțiile de sănătate mintală și autoritățile de imigrare în gestionarea pacienților cu risc ridicat.
Expertul psihiatric Hans-Peter Volz a mărturisit că boala atacatorului l-a făcut predispus la „acte extrem de agresive” și că violența ulterioară ar fi fost probabilă fără izolarea securizată. Volz a respins orice sugestie de simulare, subliniind că bărbatul suferea cu adevărat de psihoză și era ghidat de convingeri delirante despre faptul că era controlat de „agenți” care i-au ordonat să ucidă copii.
Măsuri legale și terapeutice
Conform legislației germane, persoanele declarate neresponsabile penal din cauza unor boli mintale grave sunt plasate în unități psihiatrice închise, fără o pedeapsă fixă. Internarea lor poate dura ani sau chiar decenii și este revizuită anual de instanța care a pronunțat sentința. Eliberarea este posibilă numai atunci când experții medicali stabilesc că persoana nu mai reprezintă o amenințare.
Oficialii au explicat că orice privilegii – cum ar fi plimbările supravegheate sau concediile temporare – depind în întregime de progresul terapeutic. Cu toate acestea, unii pacienți nu răspund niciodată la tratament și rămân instituționalizați pe termen nelimitat. Instanța a subliniat că siguranța publică trebuie să aibă prioritate, menționând că „acuzatul rămâne o persoană extrem de periculoasă” a cărei stare necesită o supraveghere constantă.
Consecințe politice mai ample
Atacul de la Aschaffenburg a devenit rapid parte a unei dezbateri naționale privind sistemul de azil și deportare din Germania. Partidele de opoziție au criticat guvernul pentru că nu l-a deportat pe bărbat mai devreme, în ciuda antecedentelor sale de violență. Între timp, altele au cerut reforme în domeniul asistenței psihiatrice pentru a se asigura că infractorii cu boli mintale sunt monitorizați mai atent înainte de producerea tragediilor.
Pentru familiile victimelor și comunitatea locală, verdictul a oferit o măsură de încheiere, dar nicio ușurare. „Suferința cauzată de această crimă nu poate fi anulată”, a declarat judecătorul Krebs la pronunțarea sentinței. „Dar prin această decizie, am scos definitiv din circulație un om periculos.”
Atacul, care a curmat două vieți și a rănit alte trei persoane, rămâne o amintire sumbră a lacunelor din sistemele de sănătate mintală și siguranță publică din Germania - și a consecințelor devastatoare atunci când aceste lacune se intersectează.
