Deficitul de forță de muncă calificată din Germania atinge un nivel critic, afectând majoritatea companiilor

Un nou studiu la nivel național a dezvăluit că 84% dintre companiile din Germania sunt afectate în prezent de lipsa de personal calificat. Rezultatele, publicate de Institutul pentru Cercetarea Ocupării Forței de Muncă (IAB), evidențiază deficitul de forță de muncă calificată ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă angajatorii germani, indiferent de sectorul industrial.

IAB a chestionat 15,000 de companii pentru panelul său regulat de afaceri și a concluzionat că deficitul de lucrători calificați nu este doar larg răspândit, ci și profund înrădăcinat. Industrii, de la construcții la producție și servicii, se luptă să ocupe posturile vacante. În multe cazuri, problema nu se mai limitează la rolurile specializate, ci se extinde la locuri de muncă mai simple, în mod tradițional mai ușor de ocupat.

Construcțiile și industria sunt cele mai afectate

Sectorul construcțiilor este printre cele mai afectate. Doar una din patru firme de construcții a raportat că nu are îngrijorări cu privire la recrutarea de personal calificat în viitor. Sectorul industrial se confruntă, de asemenea, cu o situație dificilă. Factori precum comerțul exterior slab și schimbările structurale legate de tranziția energetică au dus la o incertitudine tot mai mare în acest domeniu. Potrivit cercetătorului IAB, Ute Leber, aceste provocări au făcut ca firmele să fie deosebit de precaute în ceea ce privește angajările viitoare, unele anticipând chiar o posibilă suprasolicitare din cauza stagnării operațiunilor comerciale.

În același timp, cinci procente dintre companiile din toate sectoarele consideră că ar putea avea prea mulți angajați, în special în industria prelucrătoare. Această opinie minoritară este însă umbrită de teama larg răspândită de a nu putea asigura talentele necesare pentru menținerea operațiunilor.

Costurile salariale și absenteismul adaugă presiune

Costurile ridicate ale forței de muncă apar ca o altă povară majoră. Anul trecut, 55% dintre companii au menționat cheltuielile salariale ca o povară semnificativă - o creștere vizibilă de 12 puncte procentuale față de 2022. Aceste preocupări sunt deosebit de proeminente în sectorul industriei prelucrătoare și în comerțul cu ridicata și cu amănuntul. Pe lângă presiunea salarială, mulți angajatori au remarcat și un absenteism ridicat din cauza bolilor, ceea ce complică și mai mult planificarea forței de muncă.

Acești factori combinați creează un mediu din ce în ce mai dificil pentru companiile care încearcă să rămână competitive, operând în același timp cu resurse umane limitate. IAB a subliniat că stresul cauzat de lipsa de personal este amplificat de constrângerile financiare și de flexibilitatea operațională redusă.

Rolurile cu calificare scăzută nu sunt imune

Deși deficitul este mai sever în posturile specializate și tehnice, locurile de muncă mai simple nu sunt neatinse. O treime dintre companii au raportat dificultăți în recrutarea pentru posturi de bază, cum ar fi personalul de sprijin și muncitorii manuali. Sectoare precum industria ospitalității, agențiile de plasare a forței de muncă temporară, serviciile de securitate, agricultura și mineritul sunt în special afectate. Deficitul din aceste domenii demonstrează că problema nu se limitează la profesiile cu înaltă calificare, ci afectează aproape toate nivelurile pieței muncii.

Companiile caută soluții, dar rămân pesimiste

Deși recunosc problema, multe companii sunt nesigure în ceea ce privește soluțiile eficiente. Două treimi dintre firmele chestionate și-au exprimat îndoiala că vor putea recruta suficienți lucrători calificați în următorii ani. Cu toate acestea, aproximativ jumătate dintre companii au indicat că investesc în măsuri interne pentru a remedia situația.

Strategiile populare includ oportunități extinse de formare, programe sistematice de dezvoltare a angajaților și promovarea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea personală pentru a atrage și a păstra personalul. Aceste abordări sunt considerate esențiale pentru îmbunătățirea recrutării și retenției, în special în contextul schimbărilor demografice și al concurenței tot mai mari pentru talente.

Cu toate acestea, studiul sugerează că aceste eforturi ar putea să nu fie suficiente în sine. Neconcordanța tot mai mare dintre oferta de pe piața muncii și cererea din mediul de afaceri devine o problemă structurală, nu doar o provocare temporară. Fără o acțiune coordonată atât din partea factorilor de decizie, cât și a industriilor, se așteaptă ca deficitul de forță de muncă să persiste și să se agraveze.

Implicații pe termen lung pentru economia germană

Constatările au stârnit dezbateri cu privire la sustenabilitatea modelului economic al Germaniei. Întrucât țara se confruntă cu o populație îmbătrânită și o imigrație limitată a lucrătorilor calificați, companiile sunt îndemnate să regândească strategiile privind forța de muncă. Experții avertizează că, fără o intervenție decisivă, deficitul de forță de muncă calificată ar putea împiedica creșterea economică, ar putea reduce inovația și ar putea slăbi poziția Germaniei ca națiune industrială de top.

Companiile solicită acum cadre de politici mai clare, mai multe stimulente pentru formare profesională și procese de imigrare simplificate pentru lucrătorii străini calificați. Presiunea crește la toate nivelurile - de la întreprinderile mici la agențiile federale - pentru a răspunde rapid și eficient înainte ca situația să devină și mai critică.