Dissensiunea guvernamentală se adâncește în legătură cu apelurile de a interzice AfD după clasificarea drept extremist

SPD avansează, în timp ce CSU respinge acțiunile legale

O divizare tot mai profundă a apărut în cadrul coaliției de guvernământ din Germania, pe măsură ce Partidul Social-Democrat (SPD) își intensifică presiunea pentru a interzice formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), în timp ce Uniunea Creștin-Socială (CSU) și mari părți ale blocului unionist se opun vehement unei astfel de mișcări. Conflictul vine în urma recentei reclasificări a AfD de către Oficiul Federal pentru Protecția Constituției ca... „organizație extremistă de dreapta confirmată.”

Liderul parlamentar al SPD, Matthias Miersch, a confirmat că discuțiile interne din cadrul partidului său sunt deja bine avansate. El a declarat că în curând s-ar putea ajunge la o decizie formală, deschizând calea pentru negocierile cu CDU/CSU pentru a putea urmări o cerere comună de interdicție. Miersch a subliniat că procedura ar trebui analizată independent de apelurile legale aflate în curs de desfășurare ale AfD împotriva noii clasificări. „Chestiunea unei interdicții este deja pe masă”, a spus el.

Dobrindt avertizează asupra reacțiilor negative și a incertitudinii juridice

Ministrul federal de interne, Alexander Dobrindt (CSU), a respins ferm ideea de a iniția o interdicție a unui partid. El susține că o astfel de acțiune în justiție nu ar face decât să consolideze discursul victimizat al AfD, să energizeze baza sa și să aibă potențialul de a se întoarce împotriva sa din punct de vedere politic. „Cei care cred că AfD poate fi învinsă în instanță se îndreaptă spre o trezire brutală”, a declarat Dobrindt presei naționale. El a insistat că bătălia politică ar trebui purtată prin competiție democratică, nu prin descalificare legală. „Trebuie să marginalizăm AfD prin centru, nu prin instanțe”, a spus el.

Observațiile sale reflectă opinia dominantă în cadrul Uniunii, care rămâne sceptică față de o interdicție. Directorul general parlamentar al CDU, Steffen Bilger, a recunoscut opoziția internă, dar a menționat că poziția partidului s-ar putea schimba dacă AfD continuă să se radicalizeze. „Nu aș exclude o schimbare de poziție în viitor”, a declarat Bilger, recunoscând că partidul de extremă dreapta a devenit din ce în ce mai extremist.

Reacții mixte în Parlament

Conform sondajelor realizate în rândul membrilor Bundestagului, o majoritate clară a parlamentarilor SPD, Verzilor și Stângii susțin inițierea unei proceduri de interdicție. Din cei 176 de parlamentari care au răspuns la o solicitare, 124 au susținut în mod explicit măsura, în timp ce alți 13 au declarat că o vor lua în considerare în anumite condiții legale. Doar un număr mic de membri ai Uniunii - doi parlamentari - și-au exprimat sprijinul pentru o interdicție. Majoritatea celorlalți fie au respins propunerea, fie s-au abținut de la comentarii.

Verzii au propus formarea unui grup de lucru comun între ministerele de interne federale și cele ale landurilor pentru a coordona lucrările juridice preliminare înainte de depunerea oricărei petiții oficiale la Curtea Constituțională. Bundestag-ul, Bundesrat-ul sau guvernul federal dețin toate autoritatea de a iniția procedura, așa cum este prevăzut la articolul 21 alineatul (2) din Legea fundamentală a Germaniei și la Legea Curții Constituționale Federale.

Susținătorii citează clauza „democrației militante”

Susținătorii interdicției susțin că pozițiile și acțiunile AfD depășesc disidența democratică și amenință în mod activ ordinea constituțională a Germaniei. Aceștia citează conceptul de „Wehrhafte Democrație”—democrația militantă—așa cum este consacrată în constituția germană, care permite statului să interzică partidele care urmăresc să submineze sau să aboliască sistemul democratic.

Liderii SPD, inclusiv Lars Klingbeil și Carmen Wegge, au subliniat în repetate rânduri alinierea tot mai mare a AfD cu ideologiile de extremă dreaptă și xenofobe. Aceștia susțin că partidul promovează o retorică antisemită, antimusulmană și antidemocratică și menține legături documentate cu rețele extremiste. Aceste acuzații se bazează parțial pe constatările Oficiului pentru Protecția Constituției, care a detaliat recent îmbrățișarea de către partid a ideologiilor „etno-naționaliste” și ostile minorităților.

Wegge și alți susținători avertizează că inacțiunea ar normaliza astfel de poziții și le-ar permite să se infiltreze în discursul principal. „AfD este cel mai mare pericol pentru democrația noastră”, a spus ea.

Obstacole juridice și istorice în calea unei interdicții

Oponenții din cadrul Uniunii subliniază dificultățile juridice asociate cu interzicerea unui partid politic. Aceștia avertizează că, dacă nu se prezintă dovezi clare și suficiente, o încercare eșuată ar putea nu numai să consolideze AfD, ci și să afecteze încrederea publicului în instituțiile democratice. Tentativa eșuată de a interzice partidul de extremă dreapta NPD de la începutul anilor 2000 servește drept exemplu de avertizare, deoarece Curtea Constituțională Federală a decis că, deși partidul era extremist în mod deschis, nu avea capacitatea reală de a pune în pericol democrația.

Criticii susțin, de asemenea, că interzicerea AfD nu ar rezolva nemulțumirile sociale și politice subiacente care alimentează sprijinul său. „Interzicerea unui partid nu schimbă modul de gândire al oamenilor”, a declarat deputatul CSU Heiko Hain, subliniind că combaterea extremismului necesită mai mult decât măsuri legale. Alții din cadrul Uniunii se tem că acțiunile legale grăbite sau prost pregătite ar putea crea și mai multe diviziuni și ar consolida imaginea anti-sistem a partidului.

Schimbarea opiniei publice după etichetarea de extremist

Sentimentul public pare să se îndrepte în favoarea unei interdicții, în special după reclasificarea oficială a AfD în luna mai ca grup extremist confirmat. Deși statutul juridic final al acestei desemnări este în așteptarea unei revizuiri de către instanță, această evoluție a reaprins dezbaterile în parlament și în mass-media.

Vicecancelarul Lars Klingbeil a solicitat o analiză juridică atentă a fezabilității interdicției, subliniind necesitatea de a acționa în mod responsabil, recunoscând în același timp gravitatea amenințării. Cancelarul Friedrich Merz rămâne însă precaut și până acum s-a abținut de la a susține orice acțiune.

Incertitudine privind calea juridică de urmat

Orice cerere de interdicție ar obliga Curtea Constituțională să evalueze dacă AfD nu numai că susține obiective anticonstituționale, dar reprezintă și o amenințare realistă de implementare a acestora. Pragul de succes este intenționat ridicat pentru a preveni utilizarea abuzivă a mecanismului în scopuri politice.

În timp ce SPD și alte partide de stânga își consolidează avântul în vederea unei propuneri oficiale, capacitatea lor de a obține sprijin din partea tuturor partidelor rămâne incertă. Refuzul Uniunii de a sprijini inițiativa în forma sa actuală ar putea întârzia sau deraia eforturile, mai ales fără un sprijin unitar din partea guvernului în ansamblu.