Est-europenii conduc clasamentul fericirii imigranților din Germania

Populația de imigranți în creștere din Germania prezintă diferențe clare în ceea ce privește satisfacția față de viață, conform celor mai recente constatări ale Institutului Federal pentru Cercetarea Populației (BiB). Monitorul Bunăstării 2025 arată că persoanele de origine est-europeană raportează cele mai ridicate niveluri de fericire din țară, în timp ce alte grupuri - în special sosiții recenți și descendenții imigranților - se confruntă cu experiențe mai mixte.

Satisfacția în creștere în Germania

Conform studiului, satisfacția generală față de viață în Germania a revenit aproape la nivelurile de dinainte de pandemie. Jumătate din populație se descrie acum ca fiind „foarte mulțumită” de viața sa, reflectând o revenire generală a stării de spirit după anii de incertitudine economică și restricții din timpul crizei coronavirusului.

Tendința ascendentă se extinde și la populațiile de imigranți, care reprezintă peste un sfert din cei 83 de milioane de locuitori ai Germaniei. Cercetătorii au chestionat 30,000 de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 52 de ani pentru a evalua nu doar fericirea personală, ci și modul în care politicile de integrare și factorii economici contribuie la bunăstarea generală.

Est-europenii raportează cea mai mare bunăstare

Dintre toate grupurile de imigranți, cei din Europa de Est se remarcă prin sentimentul lor puternic de mulțumire. Aproape unul din patru respondenți născuți în Polonia, Republica Cehă sau statele succesoare ale Uniunii Sovietice s-au descris ca fiind „foarte mulțumiți” de viața din Germania. Această cifră depășește semnificativ media națională de 17%.

Experții atribuie acest lucru unei combinații de proximitate culturală și experiențe de migrație stabile. Imigranții est-europeni se confruntă de obicei cu mai puține circumstanțe traumatice decât solicitanții de azil și au beneficiat de o integrare mai lină în societatea germană. Familiaritatea lor cu mediile de muncă europene și asemănările lingvistice pot, de asemenea, să contribuie la o adaptare mai rapidă și la siguranța locului de muncă.

„Paradoxul integrării” în rândul generațiilor de-a doua

În timp ce imigranții din prima generație tind să manifeste o satisfacție crescândă în timp, copiii lor raportează adesea niveluri mai scăzute de fericire. Cercetătorii descriu acest lucru drept „paradoxul integrării”, un concept introdus de sociologul Aladin El-Mafaalani. Acesta evidențiază modul în care o participare mai mare la viața socială poate duce la o frustrare sporită atunci când barierele sociale persistă.

Imigranții de a doua generație caută adesea nu doar acceptare, ci și influență în cadrul comunităților lor. Atunci când se confruntă cu discriminare, oportunități inegale sau lipsa de recunoaștere a competențelor lor, nemulțumirea crește. Studiul sugerează că așteptările neîndeplinite și inegalitatea percepută joacă un rol cheie în această diviziune generațională.

Rolul limbajului și al participării sociale

Unul dintre cei mai puternici predictori ai fericirii în rândul imigranților este competența în limba germană. Respondenții care vorbesc limba germană în mod regulat acasă au raportat rate de satisfacție mai mari în toate grupurile. Cercetătorii au descoperit că abilitățile lingvistice sporesc atât apartenența socială, cât și oportunitățile economice, corelând direct capacitatea de comunicare cu bunăstarea emoțională.

Accesul la piața muncii, oportunitățile educaționale și participarea în comunitate au fost, de asemenea, identificate ca factori decisivi. Cu cât imigranții locuiesc mai mult în Germania, cu atât este mai probabil să raporteze niveluri de satisfacție mai ridicate - în special atunci când obțin un loc de muncă stabil și un mediu de viață sigur.

Ucrainenii se confruntă cu provocări continue

Ucrainenii, care formează acum cel mai mare grup de refugiați din Germania, continuă să se bucure de niveluri mai scăzute de bunăstare. Aproximativ jumătate dintre ei se descriu ca fiind „nu foarte mulțumiți” de viață. Războiul în desfășurare din Ucraina rămâne un factor major care afectează starea lor emoțională, în special în rândul femeilor în vârstă separate de membrii familiei încă implicați în conflict.

Cu toate acestea, cercetătorii observă și îmbunătățiri treptate începând cu 2022. Creșterea competențelor lingvistice, îmbunătățirea condițiilor de locuit și creșterea ratelor de ocupare a forței de muncă au contribuit la o creștere modestă a satisfacției în rândul ucrainenilor. Aceste constatări subliniază modul în care eforturile de integrare pot compensa treptat impactul traumelor și al strămutării.

Fericire inegală în cadrul grupurilor de imigranți

În timp ce est-europenii se află în fruntea listei imigranților mulțumiți, persoanele din Asia și Africa au raportat niveluri semnificativ mai scăzute de fericire. Aproximativ unul din trei din aceste grupuri și-a exprimat nemulțumirea față de viața din Germania. Potrivit cercetătorilor BiB, experiențele de rasism și excluziune socială joacă un rol major în modelarea acestor percepții.

Refugiații sirieni, în schimb, prezintă o bunăstare relativ ridicată. Aproape unul din trei sirieni se descrie ca fiind foarte mulțumit - un rezultat pe care cercetătorii îl asociază cu statutul lor de protecție mai ridicat și cu accesul mai mare la programele de reîntregire a familiei, comparativ cu refugiații din Irak sau Eritreea.

Germanii din străinătate își găsesc bucuria în altă parte

Interesant este că germanii care emigrează raportează adesea o satisfacție cu viața chiar mai mare decât cei care rămân. Monitorul Bunăstării arată că emigranții în țările din sudul Europei, cum ar fi Spania, Italia și Portugalia, sunt deosebit de mulțumiți. Cercetătorii atribuie acest lucru climatelor mai calde, costurilor de trai mai mici și unui stil de viață mai relaxat.

Cu toate acestea, cei care încă iau în considerare emigrarea, dar nu au făcut încă mutarea, tind să fie mai puțin mulțumiți, reflectând posibil o dorință de schimbare mai degrabă decât o nemulțumire față de viața din Germania însăși.

Integrare și bunăstare: o conexiune pe termen lung

Per ansamblu, rezultatele confirmă un model clar: satisfacția față de viață crește odată cu timpul petrecut în Germania. Participarea economică, locuința stabilă, competența lingvistică și acceptarea socială contribuie toate la fericire. Cu toate acestea, disparitățile persistă între grupuri, subliniind faptul că integrarea este atât un proces social, cât și emoțional.

Pentru factorii de decizie politică, studiul subliniază necesitatea de a se concentra pe formarea lingvistică, recunoașterea mai rapidă a calificărilor străine și îmbunătățirea accesului la angajare. Întrucât Germania continuă să se bazeze pe imigrație pentru a aborda deficitul de forță de muncă, asigurarea bunăstării noilor veniți va rămâne esențială pentru stabilitatea sa socială pe termen lung.