Germania a anunțat un plan ambițios de stimulare a inovației și de revendicare a poziției de lider tehnologic odată cu lansarea „Agendei Hightech” a guvernului federal. Susținută de cancelarul Friedrich Merz și de ministrul Cercetării, Dorothee Bär, strategia urmărește să consolideze șase sectoare cheie, să accelereze comercializarea descoperirilor științifice și să restabilească rolul Germaniei de putere industrială globală.
Un efort pentru consolidarea puterii de inovare a Germaniei
Agenda Hightech marchează cea mai amplă inițiativă de cercetare și dezvoltare a guvernului din ultimii ani. Vorbind la evenimentul de lansare din cadrul Gasometer-ului din Berlin, cancelarul Merz a declarat că Germania nu trebuie să se mai lase în urma Statelor Unite și a Chinei în ceea ce privește tehnologiile viitorului. „Germania are un potențial enorm. Trebuie doar să-l aducem pe drumul cel bun”, a spus Merz, subliniind necesitatea de a traduce succesul academic în produse și servicii tangibile.
Ministrul Cercetării, Dorothee Bär, a descris inițiativa drept un „nou început” pentru politica tehnologică a țării. Ea a făcut apel la universități, startup-uri și corporații mari să colaboreze mai strâns. „Vrem să transformăm Republica Federală în Republica Hightech”, a spus ea. Programul își propune să consolideze legătura dintre cercetare și industrie și să creeze un cadru pe termen lung pentru creșterea economică bazată pe inovare.
Evadarea din „capcana tehnologiei de mijloc”
Experții spun că agenda este un pas necesar pentru a depăși ceea ce unii numesc „capcana tehnologiei medii” - o situație în care Germania excelează în ingineria industrială tradițională, dar rămâne în urmă în ceea ce privește tehnologiile de generație următoare, cum ar fi inteligența artificială și calculul cuantic. Profesorul Carolin Häussler de la Universitatea din Passau a explicat că, deși Germania rămâne puternică în tehnologiile de nivel mediu, îi lipsesc viteza și cultura investițională necesare pentru inovarea cu risc ridicat.
Agenda Hightech își propune să elimine acest decalaj prin finanțare specifică, o mai bună coordonare a cercetării și stimulente pentru participarea sectorului privat. Cu 18 miliarde de euro alocați pe parcursul mai multor ani, guvernul speră să stimuleze atât dezvoltarea academică, cât și cea industrială, deși analiștii avertizează că concurența globală - în special din partea giganților tehnologici americani și chinezi - va necesita investiții mult mai mari pentru a atinge paritatea.
Șase tehnologii cheie pentru asigurarea viitorului
Agenda identifică șase domenii tehnologice ca fiind centrale pentru strategia economică și științifică a Germaniei: inteligența artificială, tehnologiile cuantice, microelectronica, biotehnologia, generarea de energie neutră din punct de vedere climatic și mobilitatea durabilă. Fiecare dintre aceste sectoare va primi o finanțare semnificativă și sprijin de reglementare menite să accelereze progresele și să consolideze reziliența națională.
În domeniul inteligenței artificiale, Germania își propune să genereze 10% din PIB-ul său din aplicații bazate pe inteligență artificială până în 2030. Noile fonduri vor viza startup-uri și întreprinderi mici și mijlocii pentru a ajuta la integrarea inteligenței artificiale în domeniul sănătății, producției și administrației. De asemenea, guvernul dorește ca una dintre următoarele „gigafabrici” de inteligență artificială din Europa să fie înființată pe teritoriul german.
Tehnologiile cuantice și microelectronica beneficiază de o atenție deosebită. Guvernul intenționează să extindă producția internă de cipuri pentru a face din Germania principalul centru european de semiconductori. „Vrem cipuri puternice proiectate în Germania”, a declarat Bär, recunoscând eșecurile care au urmat deciziei Intel de a anula o fabrică de cipuri de 30 de miliarde de euro planificată la Magdeburg.
Tehnologia ca o gură de oxigen economică
La evenimentul de lansare al Agendei Hightech, antreprenori, cercetători și factori de decizie politică au prezentat exemple de inovații de vârf care apar deja în Germania. Un exemplu remarcabil a fost Evasive Robotics din Dresda, care dezvoltă brațe robotice adaptive capabile să lucreze alături de oameni și să învețe prin observare. Profesorul Frank Fitzek, care supraveghează proiectul la TU Dresda, a descris roboții ca o soluție pentru întreprinderile mici care se confruntă cu deficitul de forță de muncă, de la brutării la ateliere metalice.
Aceste tehnologii, a spus el, ar putea ajuta economia îmbătrânită a Germaniei să rămână competitivă și să atenueze deficitul de forță de muncă prin automatizarea sarcinilor repetitive. Astfel de exemple ilustrează modul în care Agenda Hightech își propune să îmbine cercetarea academică cu aplicații practice care aduc beneficii directe economiei.
Comercializare și schimbare de mentalitate
Ministrul Bär a subliniat că Germania trebuie să renunțe la ezitarea sa față de comercializarea realizărilor științifice. „Nicio țară nu își ascunde campionii așa cum o face Germania”, a spus ea, adăugând că inovația trebuie să însemne și succes în afaceri. Observațiile sale au reflectat îngrijorarea crescândă că mediul de reglementare prudent al țării încetinește adesea progresul și descurajează investițiile.
Bär a respins criticile conform cărora politicile sale favorizează industria privată, argumentând că parteneriatele dintre guvern, știință și mediul de afaceri sunt esențiale pentru transformarea cercetării într-un impact în lumea reală. „Trebuie să devină normal în Germania să se comercializeze inovația - și să se facă bani din ea”, a spus ea.
Echilibrul dintre viteză și sustenabilitate
Deși entuziasmul pentru Agenda Hightech este larg răspândit, unii experți rămân prudenți. Fondatorii de startup-uri, precum Daniel Schall de la Black Semiconductor, cu sediul în Aachen, avertizează că programele guvernamentale nu pot elimina singure decalajul de investiții față de concurenții globali. „În SUA, companiile cheltuiesc sute de milioane pe zi pentru cercetarea în domeniul inteligenței artificiale. Trebuie să gândim în dimensiuni similare”, a spus el.
Alții subliniază că succesul pe termen lung depinde de crearea unui ecosistem sustenabil – unul care să includă educație solidă, infrastructură digitală și acces la forță de muncă calificată. Fără aceste elemente, observatorii se tem că eforturile Germaniei ar putea stagna înainte de a produce beneficii economice măsurabile.
Investițiile private sunt considerate esențiale
În ciuda bugetului de 18 miliarde de euro, cea mai mare parte a finanțării pentru inovare din Germania provine încă din sectorul privat. Guvernul speră că Agenda Hightech va servi drept catalizator, încurajând companiile să își mărească cheltuielile pentru cercetare și să atragă talente globale.
Cancelarul Merz a subliniat că suveranitatea tehnologică este, de asemenea, o chestiune de securitate națională. „Inovația determină nu doar prosperitatea noastră, ci și libertatea noastră”, a spus el. El a susținut că o bază tehnologică mai puternică va oferi Germaniei o mai mare independență în lanțurile de aprovizionare globale și va asigura reziliența în perioade de incertitudine geopolitică.
Cursa pentru modernizarea economiei Germaniei
Agenda Hightech reprezintă un punct de cotitură în politica germană de cercetare și industrială. Aceasta reflectă o conștientizare tot mai mare a faptului că poziția de lider tehnologic nu poate fi considerată de bună și că progresul necesită atât curaj, cât și cooperare. Obiectivul guvernului nu este doar de a finanța inovația, ci și de a remodela mentalitatea națiunii - trecând de la o excelență inginerească prudentă la o ambiție tehnologică îndrăzneață.
Dacă inițiativa are succes, Germania și-ar putea recâștiga locul de lider mondial în industriile avansate. Dacă eșuează, țara riscă să rămână prinsă între succesul trecut și potențialul viitor - însăși definiția „capcanei mid-tech” din care încearcă acum să scape.
