Germania se confruntă cu tensiuni fiscale pe măsură ce politicile fiscale se schimbă

Aplicarea inegală a legilor fiscale ridică îngrijorări

Germania se confruntă cu critici tot mai mari cu privire la practicile sale de aplicare a legii fiscale, în special în ceea ce privește cei mai bogați cetățeni ai săi. Date guvernamentale recente au arătat că numărul de audituri efectuate asupra persoanelor cu venituri anuale de peste jumătate de milion de euro a scăzut semnificativ. În 2021, peste 1,100 de audituri asupra persoanelor cu venituri mari au dus la venituri fiscale suplimentare de aproape 130 de milioane de euro. Până în 2023, numărul scăzuse la 876, cu doar 75 de milioane de euro colectate. În special, grupul de aproximativ 15,000 de persoane cu venituri mari nu mai este urmărit separat și nu se efectuează audituri automate de urmărire.

Această scădere a supravegherii a stârnit reacții politice negative. Legislatorii de stânga dau vina pe Partidul Liber Democrat (FDP) și pe fostul ministru de finanțe Christian Lindner pentru ceea ce descriu ca o relaxare deliberată a controlului fiscal. Aceștia susțin că justiția fiscală este subminată în favoarea convenienței politice. Dietmar Bartsch, un important purtător de cuvânt pe probleme de buget din Die Linke, a cerut ministrului de finanțe Lars Klingbeil (SPD) să abordeze deficitul investind în mai mult personal pentru oficiile fiscale și impunând audituri pentru persoanele cu venituri mari.

Creșterea sarcinilor fiscale locale pentru a compensa presiunea bugetară

În timp ce supravegherea la nivel federal scade, unele municipalități își înăspresc frâiele. În Nordenham, consiliul local a aprobat o nouă rundă de măsuri fiscale pentru stabilizarea bugetului local. Un nou impozit pe proprietate se va aplica acum chiar și terenurilor neamenajate, dar construibile. Taxa pe divertisment va crește, de asemenea. Alte propuneri de creștere a impozitelor au fost respinse de comisia de finanțe a orașului.

Aceste măsuri fac parte dintr-un efort mai amplu de a răspunde presiunilor bugetare după ce districtul Wesermarsch a refuzat să aprobe planul bugetar pe doi ani al orașului pentru perioada 2025-2026. În schimb, autoritatea regională a cerut un plan de consolidare fiscală, în esență un pachet de austeritate locală. În acest context, orașul a angajat totuși peste 4 milioane de euro pentru renovarea și extinderea unei grădinițe locale din Abbehausen, demonstrând cum prioritățile de investiții continuă în ciuda constrângerilor financiare.

Inițiativa de creștere stagnează, deoarece statele refuză să împartă pierderile fiscale

La scară națională, guvernul federal german a lansat un program ambițios de „stimulare a creșterii”, conceput pentru a contracara recesiunea actuală. Inițiativa include opțiuni de amortizare accelerată, reduceri semnificative de impozite pentru întreprinderi, o alocație specială de amortizare de 75% pentru vehiculele electrice și investiții publice de sute de miliarde. Deși inițial salutat de grupurile de experți economici, planul riscă acum să stagneze.

Problema centrală constă în modelul de partajare a costurilor. Deși guvernul federal s-a angajat să respecte aceste măsuri, cele 16 state federale refuză să își absoarbă partea din deficitul fiscal rezultat. În următorii patru ani, se așteaptă ca fondurile publice să piardă venituri de 46 de miliarde de euro, din care 30 de miliarde de euro ar reveni statelor și municipalităților. Bundesrat-ul, camera superioară care reprezintă statele, amenință să blocheze legislația necesară dacă nu se negociază un acord financiar mai favorabil.

Blocajul politic amenință impulsul reformei

Ministrul de Finanțe Klingbeil este sub presiune pentru a negocia un compromis înainte ca legislația să revină în Bundesrat pe 11 iulie. Discuțiile dintre oficialii federali și cei de la nivel de stat s-au intensificat, Klingbeil valorificându-și experiența anterioară de negociere în timpul discuțiilor de coaliție pentru a câștiga sprijin. Cu toate acestea, istoria nu este de partea lui. Încercările anterioare de reformă care implică finanțe comune au văzut adesea guvernul federal forțat să facă concesii.

Argumentele lui Klingbeil sunt susținute de faptul că toate nivelurile de guvernare vor beneficia pe termen lung. Multe dintre pierderile fiscale sunt temporare, existând așteptări că creșterea profiturilor afacerilor va stimula veniturile fiscale în anii următori. Mai mult, o nouă reformă a frânării datoriei permite statelor să își asume datorii limitate, abordând plângerile anterioare de inflexibilitate. În plus, 100 de miliarde de euro din pachetul federal de investiții sunt alocate pentru proiecte care aduc beneficii directe statelor.

Cu toate acestea, rezistența rămâne puternică. Criticii susțin că negocierile fiscale anterioare au denaturat deja împărțirea veniturilor fiscale naționale în favoarea statelor. Unii văd această opoziție actuală ca parte a unui model îndelungat în care ambițiile federale sunt limitate în mod regulat de vetouri la nivel de stat.

Un echilibru fragil între supraveghere, investiții și capital propriu

Politica fiscală a Germaniei este acum prinsă într-o delicată situație de echilibrare. Pe de o parte, există o presiune politică și economică tot mai mare pentru a stimula creșterea prin scutiri de impozite și investiții. Pe de altă parte, există o erodare a supravegherii asupra celor mai capabili să contribuie la veniturile publice și un refuz al statelor de a suporta o parte echitabilă din costurile pe termen scurt. În timp ce unele municipalități majorează impozitele pentru a acoperi golurile bugetare, altele continuă să investească în infrastructura publică, evidențiind inconsecvențe profunde în strategia fiscală.

Dacă nu se va realiza un progres în următoarele săptămâni, planul emblematic de redresare economică al guvernului federal ar putea avea aceeași soartă ca și inițiativele anterioare - diluat, amânat sau anulat în negocieri. Rezultatul nu numai că va modela redresarea economică a Germaniei, dar va testa și limitele sistemului său federal.