Merz a fost ales cancelar al Germaniei după o tulburare parlamentară fără precedent

Friedrich Merz a devenit oficial al 10-lea cancelar al Republicii Federale Germania, în urma unui proces dramatic de votare în două etape în Bundestag, care a marcat o premieră istorică în politica germană postbelică. Creștin-democratul în vârstă de 69 de ani a obținut 325 de voturi în al doilea tur de scrutin - cu doar nouă mai multe decât cele 316 necesare - după ce inițial a pierdut cu șase voturi în aceeași zi. Eșecul său inițial a fost fără precedent: niciun cancelar nominalizat anterior din istoria Republicii Federale nu pierduse vreodată un vot în primul tur în parlament după negocieri de coaliție reușite.

Natura secretă a votului a lăsat motivele înfrângerii inițiale în mare parte speculative. În ciuda faptului că coaliția de guvernare formată din CDU/CSU și SPD deținea un total de 328 de locuri, 18 membri și-au retras sprijinul în votul de dimineață. Acest lucru a dus la un val de confuzie și negocieri în culise la Berlin, rezultând în cele din urmă un acord pentru a organiza un al doilea vot în aceeași zi. Pentru a facilita acest lucru, Bundestagul și-a modificat rapid regulile de procedură cu o majoritate de două treimi.

O coaliție sub control

Incidentul a scos la iveală semne timpurii de fragilitate în cadrul coaliției nou formate. Deși conducerea CDU și a SPD și-a reafirmat angajamentul față de acordul de guvernare, dezertarea mai multor parlamentari a stârnit îngrijorări cu privire la disciplină și disidență internă. Figuri ale SPD, inclusiv liderul partidului, Lars Klingbeil, au insistat că eșecul nu reflectă o lipsă de unitate, dar comentatorii politici au subliniat o potențială deziluzie în rândul membrilor mai tineri ai SPD care au pus la îndoială în mod deschis conducerea lui Merz.

Coaliția, formată în grabă după prăbușirea precedentei alianțe „semafor” în noiembrie, se confruntă cu provocarea de a guverna cu o majoritate restrânsă. SPD, slăbit de performanța sa electorală slabă de la începutul acestui an, a intrat în acest acord de pe o poziție diminuată. Victoria lui Merz reprezintă astfel nu doar un triumf personal, ci și un test al posibilității ca această majoritate restrânsă să ofere o guvernare stabilă.

Așteptările publicului și internaționale

Pe plan intern, așteptările sunt mari. Economia Germaniei, deși dă semne de creștere după doi ani de recesiune, rămâne fragilă. Economiștii avertizează asupra potențialelor regresii din cauza tensiunilor comerciale globale, inclusiv a tarifelor americane care afectează exporturile germane. Cheltuielile de consum sunt scăzute, iar sectorul serviciilor s-a contractat recent. Merz a promis să revigoreze economia, să stimuleze încrederea internațională și să restabilească rolul Germaniei ca voce principală în Europa.

Uniunea Europeană și aliații NATO, în special în lumina schimbărilor de politică externă a SUA, se îndreaptă spre Germania pentru un rol de lider. Se așteaptă ca Merz să promoveze o suveranitate europeană mai puternică și capacități de apărare mai puternice. Primele sale călătorii în străinătate în calitate de cancelar vor fi în Franța și Polonia. La Varșovia, discuțiile se așteaptă să fie tensionate, în special pe tema sprijinului lui Merz pentru controale mai stricte la frontierele germane - o inițiativă condusă de noul ministru de interne, Alexander Dobrindt.

Cabinet controversat și opoziție politică

Noul cabinet al lui Merz este format din 17 miniștri - zece bărbați și șapte femei - proveniți din rândurile CDU, CSU și SPD. Lars Klingbeil, din partea SPD, va ocupa funcția de vicecancelar și ministru de finanțe. Cooperarea dintre Merz și Klingbeil este considerată un factor crucial pentru succesul coaliției. Observatorii notează că cei doi au lucrat eficient în timpul negocierilor de coaliție, ceea ce a dat naștere la speranțe pentru o conducere funcțională.

Cu toate acestea, partidele de opoziție au precizat că nu vor susține politicile lui Merz. Verzii și Partidul Stângii au susținut procesul de vot accelerat de dragul continuității democratice, dar și-au reiterat poziția fermă împotriva platformei coaliției negru-roșii. Irene Mihalic (Verzi) și Christian Görke (Stânga) au avertizat că acordul de coaliție nu reușește să abordeze principalele provocări cu care se confruntă țara.

Alternativa pentru Germania (AfD), partid de extremă dreapta, care a obținut 20.8% din voturi la alegerile din februarie, a folosit eșecul votului inițial pentru a argumenta că coaliția nu are legitimitate. Liderii partidului au declarat noul guvern fundamental instabil și au oferit sprijin CDU/CSU - o mișcare respinsă de partidele principale și complicată de clasificarea AfD de către serviciul de informații intern al Germaniei drept un grup extremist de extremă dreapta confirmat.

Un început prudent către o nouă eră

Atmosfera din jurul depunerii jurământului de către Merz la Castelul Bellevue a fost atât festivă, cât și precaută. În timp ce cancelarul Olaf Scholz, care își părăsea funcția, și-a exprimat felicitările, echipa lui Merz a acționat rapid pentru a finaliza formarea noului guvern, cu numiri ministeriale și prima ședință de cabinet ținută în aceeași seară.

Președinta Bundestagului, Julia Klöckner, și liderii partidului au subliniat necesitatea unor acțiuni rapide în fața tensiunilor geopolitice și a presiunii interne. Jens Spahn, liderul grupului parlamentar CDU, a subliniat urgența formării unui guvern funcțional, declarând că „întreaga lume urmărește situația”.

În ciuda începutului șubred, Merz deține acum frâiele celei mai mari economii din Europa. Săptămânile următoare vor fi critice pentru a stabili dacă guvernul său poate depăși începuturile fragile și își poate îndeplini promisiunile de redresare economică, o conducere europeană mai puternică și o coaliție stabilă capabilă să facă față provocărilor viitoare.