Merz pledează pentru unitatea UE, în timp ce se confruntă cu critici privind represiunea la frontieră

La doar câteva ore după alegerea sa, noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, s-a angajat în prima sa misiune diplomatică, zburând la Paris și Varșovia în încercarea de a revigora alianțele europene tensionate. Vizitele au fost pline de simbolism, semnalând o schimbare în abordarea politicii externe a Berlinului - dar au scos la iveală și diviziuni profunde, în special în ceea ce privește politica de migrație.

Atât în ​​Franța, cât și în Polonia, Merz și-a subliniat angajamentul de a revigora așa-numitul Triunghi de la Weimar – un forum trilateral între Germania, Franța și Polonia – pledând în același timp pentru o coordonare mai strânsă în materie de apărare și pentru frontiere externe mai puternice ale UE. Mesajul său a fost clar: Europa trebuie să se pregătească pentru o mai mare autonomie în contextul unei ordini globale în schimbare și al incertitudinilor transatlantice tot mai mari.

Relațiile franco-germane tensionate primesc o relansare

La Paris, Merz a fost primit cu căldură de președintele francez Emmanuel Macron. Cei doi lideri au subliniat raporturile lor personale și au promis să aprofundeze cooperarea într-o serie de aspecte, inclusiv politica economică, strategia de apărare și sprijinul pentru Ucraina. Merz a propus o „repornire franco-germană”, recunoscând criticile recente conform cărora Germania și-a neglijat relațiile europene.

Printre subiectele discutate s-a numărat și ideea unei umbrele nucleare europene comune, o propunere care vizează consolidarea autonomiei de apărare continentală, pe măsură ce cresc îndoielile cu privire la fiabilitatea garanției de securitate a SUA sub președintele Donald Trump. Deși ambii lideri au convenit să continue discuția, Merz a avut grijă să sublinieze că NATO, și în special scutul nuclear american, rămâne de neînlocuit deocamdată.

Discuțiile au abordat și subiecte comerciale. Merz și-a reiterat opoziția față de politicile tarifare ale lui Trump, avertizând că acestea amenință stabilitatea economică globală. „Comerțul ar trebui să fie în beneficiul tuturor, nu să creeze noi bariere”, a spus el, aliniindu-se apelurilor lui Macron de a proteja prosperitatea europeană într-o lume din ce în ce mai protecționistă.

Întâlnirea de la Varșovia stârnește o dispută privind politica privind migrația

Tonul s-a schimbat dramatic la Varșovia, unde Merz s-a întâlnit cu prim-ministrul polonez Donald Tusk. Tensiunile au izbucnit din cauza măsurilor privind migrația propuse de Germania, în special extinderea controalelor la frontieră și redeschiderea centrelor de returnare a migranților din apropierea graniței cu Polonia.

Tusk a denunțat orice sugestie conform căreia Germania ar putea împinge solicitanții de azil în țările vecine, numind-o „inacceptabilă”. El a avertizat că Polonia va răspunde cu propriile măsuri la frontieră, ceea ce va amplifica temerile privind diviziunile interne din cadrul Uniunii Europene. Criticile s-au concentrat pe o unitate din Eisenhüttenstadt, lângă granița cu Polonia, menită să simplifice returnarea migranților în temeiul Regulamentului Dublin. Tusk a respins ferm orice eforturi de a transfera sarcinile legate de azil spre est.

Merz, însă, a apărat noua direcție politică. Într-o declarație adresată presei germane, el a insistat că verificările temporare la frontieră sunt necesare din cauza nivelurilor ridicate de migrație ilegală din UE. „Aceasta nu este o soluție permanentă, dar este un pas necesar pentru moment”, a spus el. El a asigurat Polonia de sprijinul Germaniei în consolidarea frontierelor externe ale UE și a subliniat importanța responsabilității europene comune în gestionarea presiunilor migraționale.

Presiune internă și o coaliție divizată

Pe plan intern, Merz se confruntă cu fricțiuni politice chiar și în cadrul propriei coaliții. Poziția sa privind controlul la frontieră și returnările solicitanților de azil a stârnit deja dispute între CDU/CSU și partenerii lor din coaliția social-democrată. Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, a acționat rapid pentru a anula o directivă din 2015 care împiedicase respingerea cererilor de azil la frontieră. De asemenea, el s-a angajat să crească prezența poliției și să crească treptat numărul de respingeri.

Vicecancelarul Lars Klingbeil și alți lideri ai SPD și-au exprimat îngrijorarea cu privire la implicațiile juridice și umanitare, reamintind publicului că drepturile de azil rămân protejate constituțional în Germania. Merz, menținând linia fermă a partidului său, a insistat că orice măsuri noi vor respecta legea.

Între timp, veteranul SPD, Matthias Miersch, a fost numit noul șef al grupului parlamentar al partidului. Rolul său va fi central în echilibrarea tensiunilor din coaliție și transpunerea influenței SPD în rezultate legislative - în special pe teme precum locuințele, dreptul familiei și migrația, unde partidele au opinii diferite.

Politica externă: resetare sau risc?

Contactul imediat al lui Merz atât cu Parisul, cât și cu Varșovia transmite un semnal că Berlinul este hotărât să își asume un rol mai proactiv în politica externă și europeană. El s-a distanțat în mod explicit de diplomația mai prudentă a predecesorului său și a criticat guvernul anterior pentru că a permis stagnarea relațiilor bilaterale.

Călătoria sa are loc și pe fondul unor apeluri reînnoite pentru o colaborare diplomatică cu Moscova, unele voci - precum Sahra Wagenknecht de la BSW - îndemnând cancelarul să recunoască și rolul istoric al Rusiei în cel de-al Doilea Război Mondial și să ia în considerare căi diplomatice în conflictul din Ucraina. Guvernul german a menținut până acum o poziție fermă de solidaritate cu Kievul, iar atât Merz, cât și Macron au reafirmat sprijinul continuu pentru Ucraina în timpul apariției lor comune.

Linia prudentă a lui Merz cu privire la Trump și relațiile cu SUA

Având o convorbire telefonică programată cu președintele american Donald Trump, Merz a dat dovadă atât de deschidere, cât și de prudență. Vorbind la bordul zborului său, el a criticat recentele tarife americane și a subliniat că parteneriatele economice nu ar trebui considerate jocuri cu sumă nulă. De asemenea, el a avertizat Washingtonul să respecte deciziile politice interne ale Germaniei, în special după ce oficialii americani au criticat clasificarea de către Berlin a partidului de extremă dreapta AfD drept extremistă.

În timp ce Trump a transmis felicitări prin intermediul vicepreședintelui JD Vance, Merz a sugerat un entuziasm personal limitat pentru construirea de legături în termeni informali, glumind că nu este sigur dacă o ieșire la golf ar fi „o idee bună”.

O nouă eră, dar un teren neașezat

Primele zile de mandat ale lui Friedrich Merz reflectă atât ambiție, cât și volatilitate. Încercarea sa de a reseta diplomația europeană a fost lăudată, în special în Franța. Cu toate acestea, politicile sale privind migrația au creat deja rupturi serioase în Polonia și au expus diviziuni în cadrul propriei sale coaliții.

Cu multiple crize încă în desfășurare — Ucraina, Gaza, tensiuni comerciale și influența tot mai mare a extremei drepte — Merz se confruntă cu dubla provocare de a-și consolida puterea pe plan intern, în timp ce impune Germania ca o voce de încredere și asertivă pe scena europeană și globală.