Migranți care părăsesc Germania invocând discriminare

Migranții cu înaltă calificare își regândesc viitorul în Germania

Germania s-a promovat ani de zile ca destinație pentru talente internaționale calificate. Cu toate acestea, un număr tot mai mare de migranți aleg acum să plece, ceea ce ridică întrebări cu privire la cât de primitoare este cu adevărat țara. Un studiu recent realizat de Institutul pentru Cercetarea Ocupării Forței de Muncă a chestionat 50,000 de migranți și a constatat că unul din patru se gândea să părăsească Germania - în special cei care sunt bine educați, au succes și sunt deja integrați. Aceștia sunt chiar indivizii pe care Germania își propune să îi atragă și să îi rețină.

Printre motivele invocate pentru această tendință de plecare se numără lipsa de acceptare socială, excluziunea percepută și discriminarea sistemică. Mulți respondenți au declarat că simt că calificările și eforturile lor nu sunt recunoscute în mod egal, chiar și după ani de contribuție la societatea germană. Motive familiale, impozitarea ridicată, nemulțumirea politică și obstacolele birocratice au fost, de asemenea, menționate frecvent.

Poveștile individuale dezvăluie tipare mai profunde

Giannis N., un inginer constructor grec, a părăsit Germania după 16 ani, în ciuda unei cariere stabile. Decizia sa a venit după experiențe repetate de excludere și ostilitate deschisă. Când un client a refuzat să plătească o factură mare, declarând: „Nu te voi lăsa să te îmbogățești aici, în Germania”, Giannis a recunoscut un nivel de resentiment pe care nu-l mai putea tolera. Deși profund integrat profesional, a fost întotdeauna văzut prin prisma naționalității sale.

Kalina Velikova, o manageră de proiect din Bulgaria, s-a confruntat cu dificultăți similare, în ciuda faptului că vorbea perfect germana. Ea a descris o răceală socială persistentă și o distanță emoțională în timpul celor nouă ani petrecuți la Bonn. În cele din urmă, sentimentul de izolare a depășit avantajele economice ale șederii. Acum locuiește la Sofia, unde se simte mai conectată, chiar și cu salarii mai mici și ore de lucru mai lungi.

Pentru Utku Sen, un inginer turc în securitate cibernetică, punctul de cotitură a venit după trei ani petrecuți la Berlin. El și-a descris viața în Germania ca fiind invizibilă. În ciuda calificărilor sale, se simțea ca un străin. După ce a postat un videoclip viral despre discriminare, s-a mutat la Londra, unde acum se simte pe deplin acceptat. Faptul că poate trăi în limba engleză și deschiderea societății britanice l-au ajutat să simtă un sentiment de apartenență.

Discriminarea birocratică și instituțională rămâne necontrolată

Sondajele recente adaugă și mai multă greutate acestor relatări. Un studiu la nivel național comandat de Agenția Federală Antidiscriminare a arătat că 19% dintre respondenți au fost supuși unui tratament inegal din partea instituțiilor publice. În rândul persoanelor provenite din medii de migrație, această cifră a crescut la 33%. Cei cu dizabilități sau boli cronice au raportat cifre similare.

Problema nu se limitează la administrația locală. Studiul a constatat că discriminarea are loc la mai multe niveluri - inclusiv centre de ocupare a forței de muncă, interacțiuni cu poliția și chiar universități. Cu toate acestea, în conformitate cu legislația actuală, oamenii au opțiuni limitate de căi de atac legale. Legea generală privind egalitatea de tratament (AGG) din Germania se aplică numai locurilor de muncă și serviciilor private. Aceasta nu protejează împotriva discriminării din partea autorităților publice.

Ferda Ataman, comisarul federal pentru combaterea discriminării, a criticat vehement această lacună juridică. Ea a menționat că, deși clienții sunt protejați de discriminare în brutării sau magazine, nu există nicio garanție comparabilă atunci când interacționează cu agențiile guvernamentale. „Statul ar trebui să fie un model”, a spus ea, avertizând că actualul cadru juridic lasă persoanele afectate neputincioase.

Apel pentru reformă juridică și schimbări structurale

Ataman a cerut extinderea AGG pentru a include toate instituțiile publice federale, cum ar fi Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă, Asigurarea de Pensii din Germania și Poliția Federală. De asemenea, ea susține crearea unor birouri independente de reclamații și îndeamnă landurile germane să adopte propriile legi antidiscriminare. Până în prezent, doar Berlinul a implementat o astfel de lege. Țări precum Franța, Austria și Olanda oferă deja o protecție mai bună în acest domeniu.

Cererea de reformă este susținută și de datele care arată o creștere accentuată a numărului de plângeri. În ultimii cinci ani, numărul de solicitări adresate Agenției Federale Antidiscriminare privind tratamentul nedrept aplicat de autorități s-a dublat.

Politica fiscală și costul vieții sporesc presiunea

Dincolo de provocările sociale și instituționale, presiunile financiare apasă puternic și asupra multor migranți. Anastasios Penolidis, manager de teren într-o tabără de refugiați, a subliniat dificultățile de a face față cheltuielilor, chiar și cu două venituri cu normă întreagă în gospodărie. El a criticat ratele mari de impozitare impuse persoanelor singure fără copii, numindu-le nedrepte și descurajante.

Pentru Penolidis și alții, presiunea financiară este agravată de rasismul subtil, dar persistent, și de lipsa de recunoaștere. Acum, el are în vedere să se întoarcă în Grecia dacă nu se produc schimbări semnificative. Experiența sa indică o problemă mai amplă: politicile de integrare axate doar pe ocuparea forței de muncă sau pe competențele lingvistice sunt insuficiente dacă societatea însăși nu evoluează.

Tensiunile în creștere reflectă schimbări societale mai ample

Mediul pentru migranți în Germania este complicat și mai mult de tensiunile politice în creștere. Alternativa pentru Germania (AfD), partid de extremă dreapta, a obținut câștiguri semnificative la alegerile federale din februarie 2025, devenind al doilea cel mai mare partid din parlament. Campania lor a valorificat temerile publicului cu privire la migrație, în special îngrijorările legate de lipsa locuințelor, supraaglomerarea școlilor și presiunea asupra sistemului de asistență socială.

Un studiu separat realizat de Fundația Bertelsmann în 2024 a confirmat că percepțiile negative asupra imigrației sunt în creștere în rândul populației generale. Rezultatul este o deviere tot mai mare între eforturile guvernamentale de a atrage lucrători calificați și disponibilitatea publicului de a-i accepta.

Germania la o răscruce

Experții avertizează că Germania trebuie să facă schimbări esențiale dacă dorește să rămână atractivă pentru talente internaționale. Competențele lingvistice, ofertele de muncă și rezidența legală nu sunt suficiente. Migranții trebuie să se simtă văzuți, respectați și protejați - nu doar de lege, ci de societate în ansamblu.

Schimbările structurale ale legilor antidiscriminare, reducerea birocrației, politici fiscale mai echitabile și educația publică proactivă ar putea contribui la inversarea tendinței de dezamăgire. Dar, dacă aceste schimbări nu se produc în curând, mai mulți lucrători calificați ar putea alege în liniște să plece, luând cu ei expertiza lor.