Teama de război crește în Germania, pe măsură ce memoria istorică se ciocnește cu realitatea prezentă

La opt decenii de la capitularea Germaniei naziste, care a pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, o nouă teamă cuprinde țara. În contextul comemorărilor zilei de 8 mai - o dată amintită istoric ca un moment de eliberare - un număr tot mai mare de germani își exprimă profunda îngrijorare că Europa ar putea intra din nou într-un conflict la scară largă. Teama nu mai este abstractă. Se simte pe străzi, la mese și chiar în cabinetele de terapie.

Conform celui mai recent sondaj ARD-DeutschlandTrend, 64% dintre germani își exprimă îngrijorarea semnificativă cu privire la posibilitatea unui alt război major în Europa. Această teamă este mai puternică în zonele estice ale țării, în rândul femeilor și în rândul generațiilor mai tinere. În special, 81% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 12 și 25 de ani spun că se tem că războiul va ajunge pe teritoriul german.

Terapeuții observă acum anxietatea de război în clinici

Schimbarea nu se limitează la sondajele de opinie publică. Psihologii și terapeuții din Germania, în special din Hessa, raportează că tot mai mulți pacienți prezintă ceea ce este descris ca „Kriegsangst” - frica de război. Deși nu este recunoscută oficial ca un diagnostic separat în ghidurile clinice, terapeuții observă că anxietatea de război este din ce în ce mai mult discutată ca parte a tulburărilor de anxietate generalizată, în special în rândul celor care se confruntă deja cu probleme de sănătate mintală.

„Mulți dintre acești pacienți se confruntă deja cu depresie sau anxietate cronică”, a declarat Heike Winter, președinta Camerei Psihoterapeuților din Hesse. „Anxietatea de război adaugă un alt aspect. Ei se întreabă ce s-ar întâmpla dacă un lider puternic ar apăsa butonul nuclear.” Colega ei, Ariadne Sartorius, a observat tipare similare în rândul copiilor și adolescenților care se tem să fie recrutați sau strămutați.

Spre deosebire de fricile mai ușor de tratat, cum ar fi fobiile legate de animale sau spații închise, anxietatea de război provine din tensiuni geopolitice mult în afara controlului oricărui individ. Incapacitatea de a influența rezultatul amplifică sentimentele de neputință, făcând anxietatea mai omniprezentă și mai greu de gestionat.

Comemorând trecutul trăind în prezent

Această anxietate crescândă vine într-un moment de reflecție națională. Pe 8 mai 1945, liderii militari germani au semnat documentul care a pus capăt oficial luptelor din Europa. În 1985, președintele Richard von Weizsäcker a numit această zi „ziua eliberării”, un termen controversat la acea vreme, dar care ulterior a devenit larg acceptat.

Totuși, sentimentul din spatele acestei expresii este din nou pus sub semnul întrebării. Pe măsură ce apar noi conflicte și vechile ideologii reapar în forme moderne, sensul „eliberării” este dezbătut. Mulți se tem că lecțiile istorice învățate după cel de-al Doilea Război Mondial sunt abandonate. Printre acestea se numără importanța alianțelor, a dialogului și a dreptului internațional ca instrumente pentru prevenirea unor noi războaie.

Invazia rusă a Ucrainei în 2022, aflată acum la al patrulea an, a spulberat iluzia că Europa este protejată de război. Potrivit președintelui federal Frank-Walter Steinmeier, lumea se confruntă cu un „dublu punct de cotitură” - nu doar în ceea ce privește agresiunea rusă, ci și în ceea ce privește abandonarea valorilor democratice comune de către unii aliați occidentali.

Sprijinul pentru Ucraina este puternic, dar divizat în privința concesiilor

Pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește, opiniile din Germania devin din ce în ce mai împărțite. Conform datelor recente, 47% dintre germani consideră că Ucraina ar trebui să ia în considerare concesii teritoriale față de Rusia pentru a pune capăt războiului. Aceasta reprezintă o scădere față de 53% în decembrie 2024, dar arată totuși că aproape jumătate din populație este deschisă negocierilor care implică pierderea de terenuri.

În același timp, 77% dintre germani continuă să insiste că decizia de a negocia trebuie să aparțină exclusiv Ucrainei. Problema aderării Ucrainei la NATO divizează, de asemenea, opiniile: 48% o susțin pe termen lung, în timp ce 40% se opun.

Discursul public pe această temă reflectă o tensiune între dorința de pace și realitățile politicii internaționale. În timp ce personalități precum președintele american Donald Trump au sugerat că pacea ar putea necesita compromisuri semnificative din partea Ucrainei, conducerea germană continuă să susțină o strategie multilaterală care implică presiuni diplomatice asupra Rusiei și asistență militară continuă pentru Ucraina.

Cultura memoriei se confruntă cu noi presiuni

Dezbaterea privind memoria istorică a Germaniei este, de asemenea, în continuă evoluție. Majoritatea germanilor încă susțin eforturile de a comemora și de a preda crimele din epoca nazistă. Cincizeci la sută spun că nivelul actual de comemorare este adecvat, în timp ce 22% consideră că ar trebui făcute mai multe. În rândul tinerilor adulți cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, mai mult de o treime consideră că Germania trebuie să facă mai mult pentru a-și păstra cultura memoriei.

Cu toate acestea, 23% consideră că se acordă prea multă atenție crimelor naziste. Acest număr crește la 47% în rândul susținătorilor partidului de extremă dreapta AfD, semnalând o diviziune clară în peisajul politic. Pe măsură ce mișcările naționaliste și populiste câștigă teren în Europa, inclusiv în Germania, România și nu numai, istoricii și educatorii avertizează asupra eforturilor de a rescrie istoria și de a minimiza importanța atrocităților din trecut.

Definirea păcii într-o eră a fricii

În discursurile și interviurile care au marcat cea de-a 80-a aniversare a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, mai mulți lideri germani au subliniat că pacea nu poate fi redusă la absența războiului. Președintele Steinmeier a declarat că o pace autentică trebuie să includă libertatea și drepturile omului - valori care sunt amenințate în mod activ de regimurile autoritare și de forțele politice care urmăresc să erodeze structurile democratice din interior.

„Pacea care există fără libertate nu este nimic mai mult decât tăcere sub opresiune”, a spus Steinmeier în Bundestag. Remarcile sale au fost interpretate pe scară largă ca o critică atât la adresa autocrațiilor străine, cât și a mișcărilor interne care le simpatizează.

În ciuda temerilor tot mai mari, experții sunt de acord că aceste anxietăți, dacă sunt abordate cu grijă, pot fi gestionate. Terapeuții încurajează oamenii să limiteze consumul de media, să se angajeze în dialogul comunitar și să se concentreze asupra a ceea ce este sub controlul lor. Uneori, chiar și strategii simple - cum ar fi deconectarea temporară de la știri - pot oferi ameliorare.

Pe măsură ce Germania își amintește de trecut, se confruntă cu un viitor modelat de anxietate, instabilitate politică și amenințări reînnoite la adresa păcii. Capacitatea națiunii de a-și susține valorile democratice, de a-și sprijini vecinii și de a păstra adevărul istoric va fi testată - nu doar în politică, ci și în inimile și mințile cetățenilor săi.