Controalele la frontieră, criticate ca fiind costisitoare și ineficiente

Întârzierile la frontieră și perturbările vieții de zi cu zi se intensifică

Traficul transfrontalier dintre Germania și vecinii săi, Austria, Republica Cehă și Olanda, continuă să se confrunte cu obstacole semnificative, deoarece controalele la frontieră rămân în vigoare în ciuda criticilor tot mai mari. Închiderile recente pe partea olandeză, în special în orașul Beek, lângă Elten, au cauzat congestie trafic intens în weekendurile de sărbătoare. Drumuri precum Eltenseweg și Zum Waldkreuz au fost blocate pentru a împiedica șoferii să evite punctele de control ale Germaniei de-a lungul autostrăzii A3.

Oficialii locali și-au exprimat frustrarea față de creșterea poverii traficului asupra orașelor din apropiere. Albert Jansen, șeful satului Elten, a avertizat că aglomerația recurentă nu mai este acceptabilă, mai ales odată cu apropierea vacanțelor de vară. Închiderile fac parte dintr-un efort coordonat între autoritățile germane și olandeze, însă presiunea tot mai mare asupra locuitorilor și călătorilor a redeschis dezbaterea privind necesitatea unor astfel de practici stricte de aplicare a legii.

Politica de frontieră sub critici în Bavaria

Între timp, în Bavaria, Marlene Schönberger, membră a Bundestagului care reprezintă Bündnis 90/Die Grünen, solicită încetarea a ceea ce ea descrie drept măsuri ilegale și risipitoare de control la frontieră de-a lungul granițelor austriece și cehe. Citând cifre guvernamentale interne, Schönberger a raportat că, în unele săptămâni, poliția federală a returnat mai puțin de trei persoane pe zi la aceste puncte de control. Într-un caz recent, nu au avut loc respingeri de-a lungul frontierei cehe.

Doar aproximativ cinci procente dintre cei respinși la nivel național erau solicitanți de azil, ceea ce evidențiază ceea ce criticii consideră a fi natura simbolică a acestor controale, mai degrabă decât un factor de descurajare funcțional. Potrivit lui Schönberger, aceste acțiuni nu numai că încalcă hotărârile judecătorești, dar irosesc anual peste 100 de milioane de euro din resurse federale. Ea a adăugat că poliția de frontieră suprasolicitată, navetiștii întârziați și pierderile afacerilor locale din regiunile de frontieră au fost ignorate de cei care continuă politica.

Mesaje politice și preocupări juridice

Controversa este legată și de narațiuni politice. Criticii îi acuză pe membrii Uniunii Creștin-Sociale (CSU), în special pe ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, că folosesc măsurile la frontieră ca instrumente de campanie populistă, fără niciun beneficiu de securitate măsurabil. Schönberger a declarat că aplicarea măsurilor nu a fost niciodată concepută pentru un efect practic, ci servește, dimpotrivă, ca o demonstrație de duritate politică. Ea a etichetat politica atât ca un risc constituțional, cât și ca o povară financiară care subminează statul de drept.

Argumentul merge dincolo de eficacitate. Experții juridici au făcut referire la hotărâri judecătorești anterioare care au constatat că anumite practici de control al frontierelor din Germania încalcă legile Uniunii Europene, în special în ceea ce privește libera circulație a persoanelor și procedurile de azil. În ciuda acestui fapt, nu au fost introduse modificări structurale, iar aplicarea legii continuă fără noi garanții juridice.

Cooperarea europeană rămâne esențială

Contextul european mai larg adaugă încă un aspect problemei. Deși închiderea frontierelor și haosul rutier domină titlurile ziarelor, cooperarea dintre Germania și vecinii săi rămâne esențială pentru stabilitatea continentului. Nicăieri acest lucru nu este mai evident decât în ​​colaborarea continuă dintre Germania și Franța, care continuă să servească drept model pentru parteneriatul transfrontalier.

De la semnarea Tratatului de la Élysée în 1963, Germania și Franța și-au consolidat legăturile prin obiective politice comune, schimburi educaționale și programe culturale. Un exemplu remarcabil este activitatea comună a camerelor de artizanat din Berlin și Paris. Proiectul lor recent, „Arta de a crea 2025”, a prezentat meșteșugul colaborativ la Muzeul de Arte Decorative din Berlin, atrăgând mulțimi mari și demonstrând beneficiile practice ale proiectelor binaționale.

Această legătură se extinde și la învățământul profesional, susținut de programele Erasmus+ care trimit ucenici germani în străinătate pentru a dobândi experiență practică în orașe franceze precum Calais, Paris și Marsilia. Aceste schimburi subliniază faptul că mobilitatea și granițele deschise nu sunt idealuri abstracte, ci instrumente reale de învățare și dezvoltare. De asemenea, ele întăresc faptul că valoarea cooperării internaționale depășește cu mult comerțul - aceasta consolidează identitatea europeană comună.

Contraste între practică și politică

Diferența dintre controlul simbolic și integrarea practică devine din ce în ce mai vizibilă. Pe de o parte, locuitorii se confruntă cu întârzieri lungi și o frustrare crescândă din cauza blocajelor rutiere temporare și a prezenței poliției, cu un impact discutabil asupra securității. Pe de altă parte, instituțiile și persoanele fizice continuă să aprofundeze cooperarea transfrontalieră, în special în domenii precum educația, arta și mobilitatea tinerilor.

Într-o perioadă în care piețele muncii, inițiativele climatice și eforturile de apărare depind de unitate, criticii susțin că controalele la frontieră transmit un semnal greșit. Aceștia spun că, în loc să consolideze siguranța, aceste politici slăbesc încrederea în acordurile UE și deviază energia de la provocările care necesită coordonare internațională.

Abordarea actuală a Germaniei pare din ce în ce mai nesincronizată cu proiectul european mai amplu. În timp ce Berlinul și Parisul pregătesc următoarea rundă de expoziții culturale comune și parteneriate profesionale, blocajele de trafic și incertitudinea juridică se răspândesc de-a lungul celorlalte granițe ale sale.

Tensiunea crescândă dintre politica națională și integrarea europeană necesită acum o atenție urgentă – nu doar pentru a facilita călătoriile, ci și pentru a se asigura că încrederea, legalitatea și cooperarea nu sunt erodată la marginile uniunii.