Tulburări în Bundestag după ce AfD neagă genocidul de la Srebrenica

Bundestag-ul comemorează Srebrenica cu diviziuni profunde

La cea de-a 30-a aniversare a masacrului de la Srebrenica, Bundestagul german a organizat o dezbatere specială pentru a comemora victimele genocidului comis în timpul războiului din Bosnia, în iulie 1995. Sesiunea a avut scopul de a onora memoria a peste 8,000 de bărbați și băieți musulmani care au fost executați după căderea zonei de siguranță declarate de ONU în Srebrenica. Cu toate acestea, ceea ce a început ca un act solemn de comemorare a degenerat rapid în controverse în urma remarcilor incendiare ale membrilor partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Parlamentari din întreg spectrul politic au întrerupt lucrările bugetare regulate pentru a participa la dezbatere. Președinta Bundestagului, Julia Klöckner (CDU), a deschis sesiunea numind masacrul de la Srebrenica cea mai gravă crimă de război de pe teritoriul european de la al Doilea Război Mondial încoace. De asemenea, ea a abordat eșecul forțelor de menținere a păcii ale Națiunilor Unite staționate acolo la acea vreme, afirmând că incapacitatea lor de a proteja civilii rămâne o lecție esențială în aplicarea drepturilor omului la nivel internațional.

Politicienii AfD contestă definiția genocidului

Atmosfera din Bundestag s-a schimbat brusc când parlamentarul AfD Alexander Wolf a pus sub semnul întrebării clasificarea juridică internațională a masacrului de la Srebrenica drept genocid. El a susținut că acțiunile forțelor sârbe bosniace, care au cruțat femeile și copiii, nu îndeplinesc criteriile legale pentru genocid. Wolf a criticat, de asemenea, influența externă asupra procesului de reconciliere internă al Bosniei și Herțegovinei, susținând că narațiunile forțate împiedică stabilitatea în regiune.

Remarcile sale au declanșat imediat reacții negative din partea altor grupuri parlamentare. Siemtje Möller, vicepreședinta grupului parlamentar SPD, a reamintit camerei că atât Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII), cât și Curtea Internațională de Justiție (CIJ) au confirmat legal clasificarea drept genocid în mai multe hotărâri. Jürgen Hardt de la CDU l-a acuzat pe Wolf de revizionism istoric și de a se alinia cu criminalii de război, mai degrabă decât cu victimele.

Politica internă injectată în Memorial

Situația s-a înrăutățit când deputatul AfD, Martin Sichert, a folosit platforma comemorativă pentru a face paralele între conflictul bosniac și problemele interne din Germania. El a susținut că „ceea ce s-a întâmplat în Iugoslavia la scară largă se reflectă astăzi în curțile școlilor din Germania” și a afirmat că Srebrenica ar trebui văzută ca un avertisment împotriva multiculturalismului.

Membrii partidelor SPD și Die Linke au răspuns întorcându-i spatele lui Sichert în semn de protest. Președintele Bundestagului, Klöckner, l-a mustrat pentru că s-a abătut de la subiect și i-a reamintit scopul sesiunii.

Ca răspuns la perturbarea evenimentelor, ministrul de externe Johann Wadephul (CDU) a urcat spontan la tribună. Adresându-se atât parlamentarilor, cât și invitaților, inclusiv supraviețuitorilor și ambasadorului bosniac, acesta și-a exprimat regretul pentru că a avut loc o dezbatere atât de controversată și lipsită de sensibilitate. Reprezentând guvernul federal, el a reafirmat că Germania recunoaște evenimentele de la Srebrenica drept genocid fără rezerve.

Observațiile internaționale subliniază rolul Germaniei

În timp ce dezbaterea din Bundestag se desfășura, o ceremonie memorială centrală avea loc în satul bosniac Potocari, locul fostei baze olandeze a ONU în timpul războiului. Mii de persoane s-au adunat, inclusiv invitați internaționali și rude ale victimelor. În cadrul ceremoniei, rămășițele unor victime identificate recent au fost înmormântate alături de altele deja depuse.

Ceremonia de la Potocari a marcat prima recunoaștere oficială a zilei de 11 iulie ca Zi Internațională a Comemorării Genocidului de la Srebrenica, o desemnare stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2024. În special, țări precum Serbia, China, Rusia și Ungaria au votat împotriva rezoluției. Președintele sârb Aleksandar Vučić nu a participat la ceremonie, dar a emis un scurt mesaj de condoleanțe pe rețelele de socializare, referindu-se la crime ca la o „crimă oribilă”, fără a folosi termenul „genocid”.

Munira Subašić, președinta asociației Mamele din Srebrenica, i-a condamnat pe cei care au votat împotriva rezoluției ONU, spunând că aceștia „aleg să trăiască în întuneric” decât să se confrunte cu adevărul istoric.

Rolul Națiunilor Unite sub supraveghere

Eșecul ONU de a preveni masacrul a fost evidențiat în repetate rânduri la Berlin. Gunther Krichbaum, ministrul de stat pentru Europa în cadrul Ministerului de Externe, a criticat trupele olandeze de menținere a păcii staționate la Srebrenica la acea vreme. El a spus că mandatele internaționale sunt lipsite de sens dacă nu sunt aplicate cu strictețe. Incapacitatea ONU de a acționa decisiv în 1995, a susținut el, rămâne o pată asupra credibilității organizației.

Krichbaum a subliniat că evenimentele de la Srebrenica servesc drept avertisment durabil pentru comunitatea internațională: tăcerea și inacțiunea în fața violenței etnice pot duce la consecințe catastrofale. El a cerut mandate mai puternice și o responsabilitate reală în viitoarele misiuni internaționale de menținere a păcii.

Prăbușirile politice continuă

Controversa din jurul remarcilor AfD a depășit limitele parlamentului. Personalități publice și organizații pentru drepturile omului au condamnat încercarea partidului de a minimiza masacrul. Momentul în care au făcut comentariile lor, coincidând cu comemorările globale, a amplificat reacția adversă.

Mai mulți parlamentari au subliniat pericolul de a permite narațiunilor revizioniste să intre în discursul formal. Aceștia au susținut că punerea la îndoială publică a faptelor istorice stabilite - în special în timpul unui memorial oficial - subminează credibilitatea Germaniei în apărarea drepturilor omului.

Între timp, au crescut apelurile pentru consecințe mai dure. Criticii au susținut că Bundestagul trebuie să își protejeze integritatea și să se asigure că astfel de sesiuni comemorative nu sunt folosite pentru a promova agende politice care distorsionează faptele sau care lezau de respect victimelor.

Incidentul a stârnit încă o dată îngrijorări cu privire la prezența tot mai mare a narațiunilor de extremă dreapta în discursul politic german și la provocările legate de conservarea adevărului istoric în cadrul unui sistem democratic pluralist.