Confruntarea sancțiunilor UE-Israel: Germania își retrage sprijinul pentru Gaza

Decizia Germaniei de a retrage sprijinul pentru o suspendare propusă a Israelului din anumite părți ale fondului de cercetare Orizont Europa al UE a plasat blocul într-un impas privind sancțiunile UE împotriva Israelului, chiar în contextul în care criza umanitară din Gaza se intensifică. La o reuniune a ambasadorilor UE din această săptămână, Berlinul și Roma au cerut „analize suplimentare”, împiedicând votul cu majoritate calificată despre care Comisia Europeană spera că va avansa măsurile punitive.

Proiectul de măsură ar îngheța accesul Israelului la EIC Accelerator, un program în valoare de 10 miliarde de euro, rezervat startup-urilor de înaltă tehnologie care lucrează în domeniul inovațiilor cu dublă utilizare, cum ar fi securitatea cibernetică, dronele și inteligența artificială. Bruxelles-ul susține că acțiunea Israelului în Gaza încalcă clauza privind drepturile omului din Acordul de asociere UE-Israel, care stă la baza întregii cooperări bilaterale.

Berlinul și Roma amână votul privind sancțiunile

Diplomații germani le-au spus colegilor că trebuie mai întâi să observe dacă măsurile recente ale Israelului de extindere a livrărilor de ajutoare sunt menținute. Oficialii de la Roma au adoptat un ton similar, insistând că întreruperea acum a legăturilor de cercetare ar putea obstrucționa dialogul cu autoritățile israeliene. Deoarece Germania și Italia dețin împreună o pondere demografică suficientă pentru a obține sau a desface o majoritate calificată, ezitarea lor a înghețat efectiv dosarul.

Cancelarul Friedrich Merz se confruntă cu o presiune internă tot mai mare. Social-democrații și Verzii din opoziție susțin linia Comisiei, în timp ce conservatorii din coaliție invocă responsabilitatea postbelică a Berlinului față de Israel. Ministrul de externe, Johann Wadephul, va călători joi la Ierusalim, solicitând concesii care ar putea face sancțiunile inutile.

Horizon Europe devine un câmp de luptă

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, afirmă că înghețarea cercetării vizează doar startup-urile sensibile din punct de vedere al securității; universitățile și proiectele academice comune ar rămâne eligibile. Bruxelles-ul a folosit același instrument juridic în 2022 împotriva Rusiei, după invazia Ucrainei, argumentând că fondurile pentru cercetare nu pot fi transferate către actori care subminează principiile tratatului UE.

Lobbyiștii israelieni din domeniul tehnologiei avertizează că excluderea din EIC Accelerator ar putea costa firmele zeci de milioane de euro în granturi și investiții de capital privat. Conferința Rectorilor din Germania replică faptul că „podurile științifice ar trebui să rămână deschise”, expunând fisurile din cadrul comunității de cercetare din Europa.

Urgența umanitară generează presiuni politice

Observatorii susținuți de ONU raportează o creștere bruscă a malnutriției infantile și avertizează că foametea „se materializează acum” în Gaza. Peste 1,000 de civili au murit din luna mai în timp ce așteptau la coadă pentru ajutoare umanitare limitate. Comisia susține că aceste fapte justifică acțiuni rapide împotriva Israelului pentru a aplica normele umanitare.

Israelul menționează că a permis intrarea a 1.87 milioane de tone de ajutoare în Fâșie și acuză Hamas că deturnează aprovizionarea. Tel Aviv califică planul UE drept „greșit” și spune că sancțiunile i-ar încuraja pe militanți, în loc să-i ajute pe civili.

Obstacole juridice și riscuri diplomatice

Mai multe capitale se întreabă dacă suspendarea parțială a programului Horizon se încadrează cu adevărat în votul cu majoritate calificată. Avocații Ungariei și Austriei susțin că, deoarece măsura afectează un acord internațional, este necesară unanimitatea. Juriștii Comisiei nu sunt de acord, pregătind terenul pentru o posibilă luptă în instanță dacă măsura va fi adoptată în cele din urmă.

Chiar și susținătorii recunosc că izolarea Israelului în cercetarea de vârf l-ar putea apropia de partenerii non-occidentali și ar putea slăbi influența UE asupra conduitei în timp de război. Prin urmare, diplomații francezi pledează pentru o clauză strictă de revizuire care ar restabili finanțarea odată ce se vor realiza îmbunătățiri verificabile.

Capitalele individuale se mișcă singure

În timp ce Bruxelles-ul stagnează, inițiativele naționale se accelerează. Franța și Regatul Unit se angajează să recunoască statul palestinian la Adunarea Generală a ONU din septembrie, cu excepția cazului în care se instaurează un armistițiu. Olanda a interzis intrarea a doi miniștri israelieni de extremă dreapta și îl va convoca pe ambasadorul israelian. Slovenia și Irlanda elaborează interdicții comerciale asupra bunurilor provenite din colonii.

În paralel, Ungaria și Republica Cehă promit să respingă orice embargou economic mai amplu, subliniind peisajul fracturat al UE. Observatorii spun că amestecul de gesturi unilaterale și acțiuni colective blocate subliniază modul în care impasul sancțiunilor UE-Israel testează acum atât unitatea europeană, cât și credibilitatea retoricii sale privind drepturile omului.