Emisarii talibani din Germania au fost aprobați să lucreze la Berlin și Bonn pentru a oferi servicii consulare care să permită deportări suplimentare în Afganistan. Decizia marchează prima dată de când talibanii au preluat puterea în 2021 când reprezentanților autorităților de facto li se permite să opereze în interiorul Germaniei. Aceasta vine în urma unei carte din 18 iulie 2025, care a expulzat 81 de bărbați afgani cu cereri de azil respinse și condamnări penale, în al doilea zbor de acest fel de la reluarea returnărilor.
După 81 de deportări, cooperarea mediată de Qatar se adâncește
Oficialii au declarat că operațiunea din 18 iulie a fost efectuată cu asistență tehnică din partea Qatarului, care a acționat ca intermediar de când Germania a oprit operațiunile ambasadei din Kabul. Cei 81 de bărbați se aflau sub ordine de expulzare și fuseseră condamnați în instanțele germane, potrivit Ministerului de Interne. Zborul a fost primul sub cancelarul Friedrich Merz și al doilea de la reluarea politicii; primul a avut loc în august 2024.
Fără recunoaștere, doar contacte tehnice
Berlinul subliniază că permiterea accesului celor doi oficiali nu constituie o recunoaștere diplomatică a talibanilor. Guvernul declară că contactele rămân strict tehnice și se concentrează pe documentele de identitate, eliberarea pașapoartelor și procedurile necesare pentru expulzări. Purtătorul de cuvânt Steffen Kornelius a făcut o legătură între acreditări și zborul recent și a indicat că sunt planificate mai multe returnări. Rapoartele arată că emisarii vor consolida ambasada afgană la Berlin și consulatul din Bonn, unde personalul a fost redus din 2021.
Emisarii talibani ai Germaniei și rolul consular
Ministerul de Externe a declarat că asigurarea unui sprijin consular adecvat pentru afganii din Germania este în interesul public, menționând eliberarea pașapoartelor ca exemplu. Oficialii susțin că un canal funcțional cu personal consular reduce întârzierile procedurale și ajută la verificarea identităților înainte de zboruri. Cei doi noi membri ai personalului au sosit în weekendul 19-20 iulie, conform mai multor rapoarte.
Organismele ONU cer oprirea returnărilor forțate
Biroul ONU pentru Drepturile Omului declară că „nu este potrivit” să se returneze persoane în Afganistan din cauza încălcărilor continue, iar experții ONU au cerut încetarea imediată a returnărilor forțate în masă. UNHCR menține un avertisment privind nereturnarea, menționând că nevoile umanitare sunt acute, iar apelurile internaționale sunt subfinanțate. Un briefing recent al ONU a numărat cel puțin 485 de deportări de afgani în întreaga lume între octombrie 2024 și iulie 2025, avertizând asupra riscurilor multiple pentru cei trimiși înapoi.
Dezbaterea internă se intensifică privind direcția politicii
Poziția mai dură face parte din agenda mai amplă a guvernului Merz privind migrația, care include accelerarea expulzării infractorilor condamnați și intensificarea controlului la frontieră. Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, a pledat pentru acorduri directe cu talibanii pentru a face deportările sustenabile, o propunere care a atras critici din partea social-democraților și a ecologiștilor pentru că pune în pericol legitimarea regimului. Deportările în Afganistan au fost reluate pentru prima dată sub Olaf Scholz în august 2024, când 28 de bărbați au fost returnați în urma unei serii de incidente de securitate.
Grupuri pentru drepturile omului și preocupări juridice
Organizațiile pentru drepturile omului, inclusiv Pro Asyl, avertizează că cooperarea cu talibanii pune în pericol persoanele repatriate și subminează angajamentele Germaniei în materie de drepturi ale omului, subliniind represiunea continuă și absența garanțiilor judiciare. Acestea susțin că expulzările pot încălca principiul nereturnării acolo unde persistă riscuri de persecuție sau tratament inuman. Activiștii subliniază, de asemenea, dificultatea monitorizării post-returnare în Afganistan.
Context: Recunoașterea Rusiei stabilește un nou context extern
Rusia a recunoscut oficial guvernul taliban pe 3 iulie 2025, devenind prima țară care a făcut acest lucru și acceptând scrisorile de acreditare ale unui ambasador numit de talibani la Moscova, după ce a eliminat mișcarea de pe lista teroriștilor în aprilie. Alte state mențin contacte de lucru fără recunoaștere formală. Recunoașterea schimbă diplomația regională, deoarece capitalele europene, inclusiv Berlinul, continuă să respingă recunoașterea în timp ce se ocupă de probleme consulare și de securitate înguste.
Situația drepturilor omului rămâne esențială
ONU a condamnat recent arestările femeilor și fetelor la Kabul între 16 și 19 iulie pentru presupuse încălcări ale codului vestimentar, invocând modelul mai larg de restricții privind educația, munca și mișcarea sub regimul taliban. Aceste evoluții reprezintă un factor cheie în avertismentele ONU împotriva returnărilor forțate și în insistența europeană ca orice contact cu autoritățile să fie limitat la chestiuni operaționale.
Ce se întâmplă în continuare cu emisarii talibani ai Germaniei
Oficialii guvernamentali declară că sunt în pregătire și alte zboruri și că există un canal de cooperare limitat la sarcini legate de identitate și documente de călătorie. Platformele de informații care urmăresc politica de migrație notează că practica deportării Germaniei în Afganistan depinde de consimțământul talibanilor și de facilitarea de către țări terțe, ceea ce ar putea afecta programarea și domeniul de aplicare. Prin urmare, autoritățile și criticii se așteaptă la o continuare a controlului juridic și politic pe măsură ce expulzările continuă.
