Noile reguli UE privind azilul intră în vigoare

O revizuire majoră a modului în care sunt gestionate cererile de azil în Europa a ajuns într-o etapă decisivă. Noile norme ale UE privind azilul, stabilite în Regulamentul privind procedurile de azil, cunoscut oficial sub numele de Regulamentul (UE) 2024/1348, sunt în vigoare din 12 iunie 2026 și, potrivit EUR-Lex, au abrogat Directiva anterioară privind procedurile de azil din 2013, cu efect de la 11 iulie 2026. Pentru milioanele de străini care locuiesc în Germania, aceasta reprezintă una dintre cele mai mari schimbări ale legislației europene privind migrația din ultimul deceniu.

Ce înlocuiesc noile reguli UE privind azilul

Regulamentul este o piesă centrală a Sistemului european comun de azil, de obicei prescurtat la SECA, și face parte din Pactul mai amplu al UE privind migrația și azilul. Spre deosebire de o directivă, pe care fiecare stat membru o transpune în legislația națională, cu o anumită marjă de variație, un regulament se aplică mai direct și mai uniform. Această schimbare este semnificativă, deoarece EUR-Lex confirmă că vechea directivă din 2013 nu se mai aplică odată ce noile reguli intră în vigoare, înlocuind un mozaic de reguli cu un cadru comun.

Germania implementează acum aceste reguli UE privind azilul alături de partenerii săi europeni. Bundesregierung descrie reforma ca un efort de a face procedurile mai rapide, mai coerente și mai capabile să gestioneze sosirile, distribuind în același timp responsabilitatea mai clar între țări. Scopul declarat este de a reduce așa-numita migrație secundară, în care solicitanții se mută într-un al doilea stat membru, și de a aduce ordine într-un sistem pe care multe guverne îl consideră copleșit.

Cum modifică regulile UE privind azilul frontierele

Una dintre cele mai importante caracteristici este o procedură la frontieră obligatorie pentru anumiți solicitanți la frontiera externă a Uniunii Europene. Conform EUR-Lex, aceasta poate implica un proces la frontieră care durează minimum douăsprezece săptămâni, prelungibil la șaisprezece săptămâni dacă o persoană este transferată în statul membru responsabil pentru cazul său. Minorii neînsoțiți sunt, în general, exceptați, cu excepția cazului în care sunt considerați un risc de securitate.

Pe lângă procedura de frontieră, există o etapă de verificare menită să identifice și să înregistreze rapid persoanele la sosire. EUR-Lex afirmă că cererile trebuie examinate obiectiv, imparțial și de la caz la caz, autoritățile de azil trebuind să dețină expertiza necesară și informațiile actualizate despre condițiile din țările de origine. InfoMigrants notează că aceste proceduri sunt menite să accelereze deciziile, deși criticii se tem că acestea comprimă timpul disponibil pentru a depune o cerere echitabilă.

Concepte de țară sigură

Reforma modifică, de asemenea, regulile privind țările care pot fi considerate sigure. EUR-Lex explică faptul că regulamentul reglementează conceptele de primă țară de azil, țară de origine sigură și țară terță sigură și permite ca statele din afara UE să fie desemnate drept sigure fie la nivel european, fie la nivel național. Astfel de desemnări sunt supuse revizuirii de către Comisia Europeană și pot fi suspendate dacă se schimbă condițiile.

Aceste concepte de țară sigură sunt importante deoarece pot influența dacă o cerere este procesată rapid sau canalizată către o procedură la frontieră. Pentru solicitanți, proveniența dintr-o țară etichetată drept sigură poate ridica ștacheta pe care trebuie să o depășească, motiv pentru care susținătorii refugiaților au urmărit îndeaproape această parte a noilor reguli de azil ale UE. Impactul practic va depinde de țările care vor ajunge pe listele relevante.

Centrele de returnare sunt încă în discuție

În paralel cu regulamentul, are loc o dezbatere separată privind așa-numitele centre de returnare, facilități din țările din afara UE unde ar putea fi ținute persoanele care așteaptă să fie deportate. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a continuat discuțiile privind astfel de aranjamente, acordurile fiind așteptate mai târziu în cursul anului. După cum a relatat Euronews, Germania s-a alăturat Țărilor de Jos, Austriei, Danemarcei și Greciei la începutul anului 2026 pentru a identifica posibile țări partenere.

Conceptul este profund contestat. Euronews a citat experți juridici care avertizează că trimiterea persoanelor în țări terțe le-ar putea expune la rele tratamente și a exprimat îngrijorări cu privire la absența unor limite clare de timp pentru detenție. La momentul raportării respective, nu fuseseră finalizate acorduri concrete privind centrele de returnare, astfel încât acest element rămâne un plan, mai degrabă decât un sistem funcțional, separat de normele UE privind azilul deja în vigoare.

Ce înseamnă asta pentru străinii din Germania

Pentru solicitanții de azil și familiile acestora, noile reguli UE privind azilul implică proceduri menite să se desfășoare mai rapid, dar care implică și etape mai stricte la frontieră și de verificare, în special pentru persoanele care intră prin frontiera externă. Oricine are o cerere în curs de desfășurare sau intenționează să depună o cerere ar trebui să se aștepte ca procesul să fie diferit de cel descris în ghidurile mai vechi și ar trebui să solicite sfaturi actualizate, în loc să se bazeze pe relatări secundare.

Chiar și străinii care nu sunt solicitanți de azil au motive să urmeze această schimbare, deoarece aceasta modelează climatul mai larg legat de migrație și integrare în Germania. Explicațiile noastre de la welivein.de/cum-să-începi-în-germania vă poate ajuta să înțelegeți cum se conectează sistemele german și european. Pentru un caz activ, un serviciu de consiliere pentru refugiați recunoscut sau un avocat calificat rămâne cea mai fiabilă sursă de îndrumare.