Cancelarul german Merz rupe tăcerea politică cu o critică directă a campaniei Israelului în Gaza

Conducerea germană ia o poziție publică față de Gaza

Într-o mișcare care marchează o schimbare izbitoare în tonul oficial al Germaniei, cancelarul Friedrich Merz a criticat deschis campania militară a Israelului în Fâșia Gaza. Remarcile sale au venit în timpul unui interviu la Forumul European găzduit de postul de televiziune german WDR, unde a descris situația atât ca o „tragedie umană”, cât și ca o „catastrofă politică”. El a pus la îndoială obiectivele actuale ale armatei israeliene în Gaza și a subliniat necesitatea de a se exprima atunci când dreptul umanitar pare a fi încălcat.

Această declarație marchează cea mai clară critică publică la adresa Israelului din partea unui cancelar german în exercițiu de la începutul războiului din Gaza, în octombrie 2023. Până acum, liderii germani au evitat în mare măsură să examineze public comportamentul Israelului, invocând sensibilități istorice și o politică de solidaritate neclintită, înrădăcinată în responsabilitatea Germaniei post-Holocaust. Merz, însă, a precizat că, deși istoria trebuie recunoscută, tăcerea nu poate fi o scuză în fața încălcărilor umanitare.

O ruptură măsurată, dar cu impact, cu tradiția

Tonul cancelarului Merz a fost descris de analiști ca fiind semnificativ, nu doar datorită conținutului său, ci și datorită sursei sale. Cuvintele sale au fost deosebit de remarcabile având în vedere afilierea sa la partidul CDU, o facțiune care anterior demonstrase o puternică aliniere cu politicile guvernului israelian.

Merz a clarificat că nu a tratat declarațiile sale cu superficialitate, având în vedere legăturile istorice unice ale Germaniei cu Israelul. Dar a subliniat că, atunci când viețile civililor - în special ale femeilor și copiilor - sunt puse în pericol continuu, chiar și Germania trebuie să își reevalueze poziția. Declarația sa nu a fost însoțită de amenințări cu consecințe diplomatice sau sancțiuni, dar greutatea simbolică a criticilor sale a stârnit dezbateri atât la Berlin, cât și la Ierusalim.

Reacția din partea Israelului a fost neașteptat de reținută. Ambasadorul Israelului în Germania, Ron Prosor, a recunoscut remarcile și a spus că acestea sunt ascultate „foarte atent”, subliniind că provin de la un „prieten”. Această lipsă de reacție imediată din partea conducerii israeliene a fost interpretată ca un semn de respect pentru abordarea lui Merz și o recunoaștere a îngrijorării internaționale crescânde cu privire la costul umanitar din Gaza.

O catastrofă umanitară se desfășoară

Din octombrie 2023, operațiunile militare ale Israelului în Gaza au dus la moartea a peste 53,000 de palestinieni și la rănirea a peste 120,000 de alți, potrivit cifrelor Organizației Națiunilor Unite. Majoritatea victimelor au fost civili, inclusiv o proporție mare de copii. Aceste numere continuă să crească pe fondul atacurilor aeriene continue, școlile, spitalele și adăposturile pentru refugiați fiind printre țintele raportate. Autoritățile israeliene au justificat aceste acțiuni susținând că Hamas folosește infrastructura civilă în scopuri militare, deși dovezile independente care să susțină multe dintre aceste afirmații încă lipsesc.

Toate spitalele publice din nordul Gazei au încetat să funcționeze. O blocadă israeliană strictă a dus la o penurie extremă de alimente, apă curată și provizii medicale. Agențiile umanitare raportează că zeci de mii de copii se confruntă cu foametea și există o teamă tot mai mare că unele părți ale teritoriului s-ar putea confrunta deja cu condiții de foamete.

Curtea Internațională de Justiție a declarat că acuzațiile de genocid comise de Israel par „plauzibile”, intensificând și mai mult controlul internațional. În ciuda acestui fapt, multe țări - inclusiv Germania până acum - au evitat limbajul vulgar sau condamnarea.

Schimbări interne în cercurile politice și mediatice germane

Declarațiile lui Merz reflectă o schimbare mai amplă, deși lentă, în discursul politic german. Până de curând, majoritatea criticilor la adresa acțiunilor Israelului proveneau din afara curentului principal. Fostul cancelar Olaf Scholz dăduse anterior tonul pentru răspunsul Germaniei, exprimându-și solidaritatea totală cu Israelul și declarând încredere în respectarea dreptului internațional de către acesta. Această poziție, odinioară în mare parte necontestată, a devenit din ce în ce mai dificil de menținut pe măsură ce situația din Gaza se înrăutățește.

Comentatorii media și intelectualii din Germania încep să respingă ceea ce unii descriu ca o loialitate politică „asemănătoare unei secte” față de Israel. Daniel Gerlach, un expert proeminent în Orientul Mijlociu, a comentat că părți ale elitei politice germane au devenit impermeabile la dezbaterile raționale, preferând narațiuni simplificate care absolvă Israelul de orice responsabilitate. Observațiile sale reflectă o frustrare crescândă în rândul celor care cred că Germania trebuie să urmeze o politică externă mai echilibrată, bazată pe principii umanitare.

Tăcerea anterioară a CDU este, de asemenea, reevaluată. Comentariile lui Merz, deși tardive după unii, ar putea inspira și alte persoane din politică și mass-media care au păstrat tăcerea de teama de a fi etichetate drept antisemite. Declarația sa deschide ușa pentru o discuție mai nuanțată, una care recunoaște atât trauma din 7 octombrie, cât și impactul disproporționat al răspunsului Israelului asupra populației civile din Gaza.

Regândirea doctrinei „Staatsräson”

Timp de decenii, abordarea Germaniei față de Israel a fost definită de principiul Staatsräson-noțiunea că securitatea Israelului face parte din interesul național al Germaniei. Această doctrină, deși puternică din punct de vedere simbolic, a făcut ca criticile deschise la adresa politicii israeliene să fie sensibile din punct de vedere politic. Decizia lui Merz de a se pronunța ar putea marca începutul unei schimbări în modul în care acest principiu este interpretat și aplicat.

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, s-a întâlnit recent și cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, semnalând continuarea angajamentului diplomatic în ciuda tonului critic al Berlinului. Cuvinte precum „insuportabil” și „disproporționat” au intrat acum în declarațiile oficiale, sugerând o reevaluare a limbajului diplomatic al Germaniei.

Această schimbare de ton vine pe fondul unei regândiri internaționale mai ample a alianțelor și responsabilităților în Orientul Mijlociu. Deși guvernul german nu și-a modificat sprijinul oficial pentru dreptul Israelului de a se apăra, definiția acestui drept - și limitele acțiunilor acceptabile - sunt acum puse în discuție în mod deschis.